Radioreceptorul prezentat în fig. 26 este tot cu simplă detecţie şi amplificare directă, dar destinat audiţiei în difuzor.
Semnalul captat de antenă se aplică prin condensatorul de 1 nF la înfăşurarea L2 şi este indus în circuitul oscilant L1Cv. Prin proprietaţile sale, circuitul acordat selectează postul dorit. Semnalul este detectat de dioda EFD 107, apoi componenta de audiofrecvenţă este aplicată tranzistorului T1 care realizează o amplificare în tensiune. Tranzistorul T2 preia semnalul, îl amplifică şi prin intermediul transformatorului Tr îl aplică difuzorului.
Bobinele circuitului de intrare se confecţionează pe un suport din material plastic, carton sau bachelită, suport ce se poate realiza chiar de constructor. Suportul trebuie să aibă un diametru de 6 mm, iar în interior să fie prevazut cu un miez de ferită sau ferocart. Cînd se urmăreşte recepţionarea posturilor pe unde medii, pentru înfăşurarea L1 se vor bobina 75 — 80 de spire cu sîrmă CuEm Ø 0,15 — 0,2 mm, sau izolată cu mătase.
Bobinajul se face spiră peste spiră, ca aţa pe un mosor. La acest bobinaj se scoate o priză la spira 10 sau 15 de la punctul de masă, priza la care se cuplează dioda. Înfăşurarea L2 se confecţionează din aceeasi sîrmă ca şi L1 şi are 7÷10 spire. Bobinajul L2 se face alături de L1. Pentru recepţionarea undelor lungi, numărul de spire se dublează pentru amîndouă bobinele.
Transformatorul de ieşire este de tipul celor utilizate la aparatele de radio industriale echipate cu tranzis- toare, indiferent de la care aparat. Trebuie ţinut cont totuşi că dacă primarul are înfăşurarea dublă deci era destinat unui etaj în contratimp, atunci se va folosi numai jumătate din primar.
Dioda detectoare poate fi EFD 107 sau oricare altă diodă miniatură. La fel, tranzistoarele pot fi înlocuite cu alte tipuri. Astfel, în locul lui EFT 319 poate fi montat EFT 317, EFT 353, P 401, iar în locul lui EFT 323 poate fi montat EFT 353, MP 42 etc.
După ce montajul a fost realizat, se cuplează antena (confecţionată dintr-o bucată de sîrmă cu lungimea de 5÷10 m) după care se roteşte condensatorul variabil şi se caută recepţionarea unei staţii de radio-emisie. Dacă prin rotirea completă nu se recepţionează nici un post, atunci se întroduce cîte puţin miezul de ferită în bobină şi se roteşte din nou condensatorul variabil pînă se recepţionează mai multe posturi de radio.
Difuzorul folosit este de dimensiuni mici cu impedanţa de 8÷ 16 Ω.
Alimentarea cu energie electrică a aparatului se poate face de la o sursă de 9 V sau chiar de la o baterie de 4,5 V.
Articole din aceasi publicatie