Transformatorul

Fig. 3.11. Circuitul echivalent în T al unui transformator.

Aplicînd la bornele de intrare I—I’, înfăşurării primare L1, o pulere electrică P1 (sub tensiunea U1 şi curentul I1), rezultă la bornele de ieşire 2—2′ (ale înfăşurării secundare L2) puterea electrică P2 (sub tensiunea U2 şi curentul I2), astfel încît, dacă U2>U1I2I1. (Obs.: U, respectiv I, sînt amplitudinile semnalelor u(t), i(t).

Considerînd, în mod ideal, că P1=P2 (în realitate P1

n= U2/U1 = I1/I2 = raport de transformare.

Cunoscînd inductanţa mutuală M se poate determina schema echivalentă a unui transformator, ca în fig. 3.11.

În funcţie de destinaţia lor, transformatoarele se pot clasifica în:
— transformatoare de alimentare (în general la frecvenţa reţelei, de 50 Hz). Dacă între primar şi secundar există şi un cuplaj galvanic (asigurînd transferul unor puteri mai importante) — cu sau fără posibilitatea reglării tensiunii de ieşire — este vorba de un „autotransformator”.
— transformatoare de semnal (de audiofrecvenţă sau de radiofrecvenţă, cu sau, respectiv, fără miez magnetic).

Ele se utilizează pentru adaptarea impedantelor sau nivelelor de tensiune/curent, pentru cuplarea etajelor de amplificare, pentru izolarea galvanică (în c.c.) a unor circuite etc.

Transformatoarele reprezintă — alătuţi de bobinele de şoc — cele mai voluminoase şi mai grele componente din structura echipamentelor electronice. Astfel, ele pot reprezenta pînă la 20% din volumul şi pînă Ia 40% din masa unui astfel de echipament [14]

În practică se utilizează, în principal, transformatoare avînd structură şi performanţe standardizate/normalizate — dar şi unele tipuri special proiectate.

Articole din aceasi publicatie
Electronica in imagini (coperta) Introducere - A,B,C… Electronica in imagini Clasificarea rezistoarelor Parametrii rezistoarelor Simbolizarea si marcarea rezistoarelor Rezistoare peliculare Rezistoare bobinate Rezistoare de volum Conectarea in serie, paralel si mixta a rezistoarelor Comportarea in curent alternativ a rezistorului Aplicatii ale rezistoarelor fixe Rezistoare variabile si semi variabile Rezistoare neliniare Termistoarele Varistoarele Fotorezistoarele Capacitatea unui condensator; clasificarea condensatoarelor Simbolizarea si marcarea condensatoarelor Condensatoarele ceramice Condensatoare cu hartie Condensatoare cu pelicula din material plastic Condensatoare cu mica Condensatoare electrolitice Condensatoare variabile si semi variabile Comportarea in curent alternativ a condensatoarelor Inductivitatea/Inductanta unei bobine Structura si classificarea bobinelor Structura si classificarea bobinelor Ecranarea bobinelor Caracteristici principale si circuite echivalente Transformatorul Circuitul RLC serie Circuitul RLC derivatie Circuite cuplate Filtre electrice pasive Generalitati (cablaje imprimate) Structura si clasificarea cablajelor imprimate Metode si tehnologii de realizare a cablajelor imprimate Realizarea cablajelor imprimate monostrat prin metode de corodare Metoda fotografica Metoda serigrafica Realizarea foto-originalului Realizarea cablajelor imprimate multistrat Modele de cablaje imprimate Echiparea cablajelor cu componente electronice Notiuni de fiabilitate Fiabilitatea rezistoarelor Fiabilitatea condensatoarelor Fiabilitatea bobinelor Fiabilitatea cablajelor imprimate echipate cu componente Tehnologia de montare a componentelor pe suprafata Componente electronice pasive SMD Rezistoare Condensatoare ceramice ceramice multistrat Condesatoare electrolitice cu aluminiu Condensatoare electrolitice cu tantal Termistoare Rezistoare semivariabile Bobine Consideratii generale priving tehnologia montarii pe suprafata a componentelor Bibliografie - A,B,C… Electronica in imagini GO