Antena schelet

Este formata dintr-un cadru dreptunghiular compus din doua semiunde, una Ia partea superioara a cadrului si alta la partea inferioara, alimentate printr-o linie compusa din conductoare paralele, a carei impedanta corespunde impedantei antenei intre aceste doua extremitati. In fig. 256 putem vedea comportarea acestei antene conform acestor explicatii, determinate efectiv de creatorul ei, radioamatorul englez B. Sykes (G2HCC).

Impedanta in AA’ si BB’ este de ordinul 500 Ω, cand lungimea intre cele doua perechi de puncte este aproximativ egala cu λ/2 si, pe de alta parte, raportul D/d (D = distanta intre tuburi si d = diametrul tuburilor) este cel care corespunde acestei impedante.

Forma cadrului si diametrul tubului utilizat nu pot fi oarecare, incercarile facute de autorul antenei au aratat ca distanta cea mai favorabila intre partea orizontala a dipolilor repliati este de 0,56λ; atunci distanta optima a celor 2 tuburi ce formeaza linia de cuplaj si extremitatile repliate ale antenei se apropie de 1/3 din lungime, deci 0,19λ.

Fiecare dipol este deci constituit dintr-o parte orizontala, egala cu aproximativ 0,2λ, si doua parti verticale, de aproximativ 0,15λ.

Pentru alimentarea cadrului, autorul propune sistemul din fig. 257, care foloseste o linie de adaptare in λ/4, la care este racordata o linie de alimentare de joasa impedanta (cablu coaxial).

Conectarea cablului se face in locul unde raportul de unde stationare este cel mai scazut.

Adaptarea impedantei se poate face si printr-un dispozitiv delta (fig. 257 b), si reactanta la punctul de conectare a cabluiui coaxial de 75 Ω este anulata printr-un segment de linie de 300 Ω deschis la capat. In tabelul 20 sint date dimensiunile antenei pentru diferite frecvente.

Avantajele acestui tip de antenna: simplicitatea constructiei, banda de lucru larga, greutatea mica si insensibilitatea la influenta obstacolelor apropiate. In general se utilizeaza si cu doua reflectoare asezate in planul corespunzind mijlocului partii repliate a fiecarui dipol, la o distanta de circa 0,3λ de acesta (fig. 258).