Antena bucla-delta (delta-loop)

Retine atentia radioamatorilor ca una din antenele directionale de mare eficacitate, intrunind toate avantajele antenei quad, fara .a avea fragilitatea si sistemul complicat de sustinere ale acesteia. Conceputa si realizata pentru prima oara de radioamatorul K8AVN, antena are forma asemanatoare cu ramurile unui arbore si prezinta o rezistenta deosebita la vint si intemperii. Patratul obisnuit la quad este aici inlocuit cu un triunghi in plan vertical, ale carui laturi insumeaza o lungime egala cu lungimea de unda pe care lucreaza.

In fig. 236 este prezentat elementul radiant al antenei, precum si sistemul de adaptare a cablului coaxial de alimentare la antena.

Triunghiul este format din doua tevi de duraluminiu fixate intr-un suport central, constituit tot dintr-o teava de duraluminiu de diametru mai mare, si conectate intre ele la partea superioara printr-un conductor de cupru de 2—3 mm diametru. Lungimea antenei este superioara in practica lungimii de unda (λ), cele doua brate formate din teava avind mai mult de λ/3, iar conductorul de cupru, care tine putin in tensiune cele doua tevi, ceva mai scurt decit λ/3.

Suportul central al antenei, care sustine atit elementul radiant cit si elementul reflector, fiind conectat in punctele 3 236 cu tensiune zero, poate fi legat la pamint si in felul acesta intregul ansamblu este pus la pamint din punct de vedere electric. In plus, acest sistem de conectare permite folosirea optima a sistemului de adaptare tip „gamma” intre antena si cablul coaxial de alimentare cu impedanta caracteristica de 52-75 Ω.

Dimensiunile elementului radiant se obtin din formula

iar ale elementului reflector,

respectiv cu 3% mai mari decit ale radiantului. In cazul in care folosim un element director, lungimea lui va fi mai mica cu 3% decit a radiantului. In fig. 237 sint indicate dimensiunile unei antene pentru banda de 28—29 MHz compusa din radiant si reflector.

In experimentarile facute, utilizind un cablu coaxial cu impedanta de 52 Ω si o adaptare corecta prin reglarea corespunzatoare a sistemului „gamma”, s-a obtinut un coeficient de unde reflectate foarte bun, cuprins intre 1 si 1,02 pentru intreaga banda 28—29,7 MHz. Distanta intre elementul radiant si reflector poate fi cuprinsa intre 0,17—0,2λ. Cele indicate sint valabile si pentru celelalte benzi de radioamatori.

Privind rezultatele antenei, radioamatorul K8AVN, cit si alti radioamatori care au construit-o, confirma performante egale sau mai bune decit ale antenei quad.

Detalii de constructive. In fig. 238 se arata cum se monteaza fiecare din cele doua tuburi ale triunghiului antenei pe suportul central, astfel incit sa formeze intre ele un unghi de 75°.

Tuburile de duraluminiu sint introduse prin tubul reprezentind suportul central, astfel incit sa depaseasca putin marginea acestuia, in aceasta portiune perforindu-se un orificiu in care se introduce o pana de blocare. De cealalta parte folosim un colier ce se stringe pe teava si o fixeaza de asemenea de suport.

Putem infasura strins un conductor de cupru in jurul tevilor si a suportului central, pentru a asigura un bun contact electric intre elemente.

La capetele superioare ale tevilor de aluminiu folosim de asemenea coliere pentru fixarea conductorului orizontal de cupru ce inchide triunghiul.

In fig. 239 sint date detaliile privind sistemul de adaptare „gamma”. El este format din conductorul central al unei bucati de cablu coaxial cu impedanta 52 Ω, acoperit de materialul izolant (fara camasa metalica si izolamentul exterior), introdus in doi cilindri telescopici din teava de aluminiu. Izolamentul exterior si camasa metalica sint indepartate pe o lungime de 1,32 m.

In capatul acestui segment de cablu se lasa o portiune de circa 50 mm lungime, unde se indeparteaza numai izolamentul exterior, raminind in schimb camasa metalica a cablului, iar la capatul terminus al acestei portiuni fixam o fisa coaxiala de contact. Aceasta portiune este conectata electric la masa suportului central cu ajutorul unui colier ce stringe camasa metalica si al unui coltar.

Capacitatea variabila de adaptare prevazuta in fig. 236 este formata din cele doua portiuni de tub de aluminiu avind 9,5 mm si, respectiv,12,7 mm diametru si o lungime de 228,6 mm fiecare. Tubul de 9,5 mm diametru se introduce peste izolamentul conductorului central al cablului coaxial, iar tubul de 12,7 mm diametru aluneca pe tubul de 9,5 mm. Tubul cu diametrul mare este prevazut cu un surub pentru blocare dupa reglajul optim. Intregul ansamblu este descris amanuntit in fig. 239, cotele fiind indicate in mm.

Dimensiunile indicate corespund benzii de radioamatori de 10 m si constituie un punct de plecare pentru reglajul definitiv. Pentru a evita erorile ce ar putea fi introduse de neadaptarea cablului coaxial, este bine ca masuratorul de unde stationare sa fie plasat prin fisa coaxiala prevazuta intre antena si cablul de alimentare.
Se asaza bareta de scurtcircuit la distantele prevazute si se deplaseaza prin alunecare tubul de 12,7 mm pe cel cu diametrul 9,5 mm, pina obtinem un coeficient de unde reflectate cit mai apropiat de 1.

Daca nu obtinem un coeficient mic, deplasam bareta de scurtcircuit la dreapta si la stinga cu cite 25 mm si modificam de fiecare data pozitia tubului de 12,7 mm, pina obtinem cel mai mic coeficient de unde reflectate. In general, pozitia optima nu este critica si, odata obtinuta, asigura o buna adaptare in toata banda. Apoi se conecteaza cablul direct in antena, care este gata de a fi montata in pozitia de lucru.

Antena are o curba plata in toata banda de 10 m. De exemplu, antena descrisa a fost acordata si reglata pe 28,8 MHz si prezinta in toata banda de la 28 MHz pina la 29,7 MHz un coeficient de unde reflectate de la 1 la 1,02, utilizind un cablu coaxial de 52 Ω impedanta.

Tuburile de duraluminiu au diametrul de circa 20 mm pentru banda de 10 m si de 30 mm pentru benzile de 15 si 20 m. Dimensiunile pentru sistemul de adaptare „gamma” sint cu 1,5 ori si, respectiv, 2 ori mai mari in cazul benzilor de 15 m si, respectiv, 20 m.

Rezistenta mecanica deosebita a antenei, usurinta constructiei si cistigul de cimp egal cu al antenei quad recomanda in suficienta masura folosirea ei.