Depanarea radioreceptoarelor reclama un timp mai indelungat in depistarea etajului sau piesei defecte decit inlocuirea acesteia. Au devenit foarte utile, in special, la repararea radioreceptoarelor tranzistorizate, asa-numitele generatoare de semnal de RF, MF si AF sau “injectoare de semnal”. Exista zeci si sute de variante de acest gen. Pentru radioamatorii incepatori vor fi prezentate citeva scheme simple cu multiple aplicatii care pot fi construite usor.
Defectoscop cu un tranzistor. Schema sa (fig. 85) reprezinta un oscilator LC care genereaza semnale de audiofrecventa cu un mare numar de armonici (semnale a caror frecventa sint multiplul frecventei fundamentale). Armonica intii, numita si fundamentala, are frecventa egala chiar cu frecventa de repetitie. Amplitudinea armonicilor scade cu ordinul acestora, astfel incit armonicile de ordin foarte mare sint practic neglijabile, deoarece nu se mai aud.
Se recomanda folosirea unui tranzistor de radiofrecventa, ca armonicile sa fie de frecvente inalte, pentru a servi in RF si AF. Alimentarea se face de la un element de 1,5V. Bobina L se realizeaza pe o carcasa cu miez, de tip “oala” asemanatoare cu unele bobine de FI. Se vor infasura 20 de spire, cu priza mediana pentru emitorul tranzistorului. Sirma are diametrul de 0,2 – 0,3 mm, izolata cu email. Tot montajul poate fi introdus intr-un tub de plastic sau metalic si la un cap va fi fixat un virf metalic pentru injectarea semnalului in punctelc ce vor .fi indicate pe .schema radioreceptorului (bazele tranzistoarelor) incepind de la etajul final spre primul etaj de RF. In difuzor se va auzi un sunet cu o “frecventa fixa. Etajul de unde sunetul inceteaza urmeaza a fi controlat, acolo fiind, defectul.
Generator multivibrator. Cea mai larga raspindire o au in rindul radioamatorilor generatoarele de semnal cu impulsuri dreptunghiulare bazate pe functionarea circuitelor basculante astabile (fig. 86). Sint montaje simetrice cu doua tranzistoare. putind fi considerate ca amplificatoare RC cu doua etaje, la care se aplica o reactie pozitiva puternica, de la iesirea lui T2 la intrarea lui T1. Datorita cuplajelor reciproce, fiecare tranzistor ramine periodic blocat numai pentru un interval de timp, necesar incarcarii condensatorului cuplat la baza, pina la atingerea tensiunii ele deblocare. Perioada impulsurilor este determinata de constanta de timp CR, de saltul tensiunii de colector de la conduc tie la blocare si de tensiunea de blocare pc baza.
Un semnal dreptunghiular se poate descompune intr-o suma de semnale sinusoidale, a caror frecventa este un multiplu intreg al frecventei de repetitie (fundamentala) si care se numesc armonice. Fundamentala poate fi 1 000 Hz si spec-itrul de frecventa pina la 5 MHz.
In cazul montajului de fata, armonicile superioare au frecventele in spectrul audio si radio (AF si RF), ceea ce este necesar in cazul depanarii radioreceptoarelor. La injectarea semnalelor generate de montaj se vor auzi in difuzor fluieraturi sau fisiituri. caracteristice. Borna A injecteaza semnul de AF, borna B —RF si borna M reprezinta masa (sasiul) receptorului. Alimentarea se face de la doua elemente de 1,5V. Intregul montaj incape intr-o cutie de mici dimensiuni, fara a mai utiliza fire de legatura, injectia semnalelor putind fi facuta prin virfuri metalice. Generatorul miniatura (fig. 87) poate fi montat intr-un tub de plastic, de pilda, creion „Carioca”. In schema este prezentat un montaj cu circuit basculant, mai simplu, dar care se alimenteaza chiar din bateria receptorului si poate, functiona stabil cu orice tensiune intre 1,5 – 9 V, consumul maxim fiind de 3 mA.
Frecventa de baza este de aproximativ 1 000 Hz cu un spectru de armonici care se intinde pina aproape de 5 MHz, putindu-se verifica deci etaje de AF, MF si RF. Alimentarea fiind comuna cu a radioreceptorului verificat, se realizeaza automat si legatura cu masa aparatului intre generator si receptor. Valoar pieselor este indicata in schema, constructia si punerea in functiune fiind asemanatoare cu cele de la montajele precedente.
Urmaritor ele semnal (signal tracer). Schema din figura 88, a prezinta un aparat foarte util in depanarea radioreceptoarelor. Daca cu ajutorul generatorului de semnal se va injecta un semnal de amplitudine constanta, verificarea receptorului nu mai este dependenta de postul receptionat; receptorul va detecta semnalul dat de generator, care se va auzi in casca. Asadar, pentru auzirea semnalului nu se mai utilizeaza difuzorul radioreceptorului. Montajul prezentat este de fapt un amplificator cu doua etaje, echipat cu doua tranzistoare pnp cu germaniu de orice tip (EFT 323), cu un factor mediu de amplificare (50 … 70). Potentiometrul P are incorporat si intrerupatorul I2.
Cu acest trasator de semnal se poate auzi semnalul direct de la baza picupului sau capului de magnetofon, precum si la intrarea in receptor din antena, avind montat la intrare o dioda detectoare, care se va scurtcircuita cu I3 cind se trece la verificarea punctelor 2, 3, 4, 5, 6, 7 din schema unui radioreceptor (fig. 88,b). Borna 7, de la intrarea trasatorului de semnal, se conecteaza la punctul 7 din schema radioreceptorului (fig. 88, b) si se poate potrivi taria postului local cu miezul de ferita al circuitului de intrare. Daca postul se aude bine, se poate trece la punctele 2 … 7, scurtcircuitind mai intii dioda detectoare cu I3. Masa trasatorului de semnal se va lega la masa radioreceptorului.
Urmaritorul de semnal din figura 88, a mai are avantajul ca poate functiona si invers, ca generator astabil de semnal. Pentru aceasta, se va inchide intrerupatorul si astfel iesirea amplificatorului este legata cu intrarea lui. Semnalul de la iesire se aplica in faza cu semnalul de la intrare, din cauza numarului pereche de etaje de amplificare fiecare etaj inversind faza, si rezulta o reactie pozitiva pe o frecventa conditionata de valoarea pieselor RC.
Semnalul este de forma dreptunghiulara (1 000 Hz), bogat in armonici de AF si RF. Montajul poate fi executat pe o placuta de circuit imprimat, miniatural. Generator de landa larga cu dioda (fig. 89), Poate fi construit cu usurinta, fiind foarte ingenios si util. Genereaza zgomot in benzile de RF si AF, pntind servi la injectarea semnalului pentru depanarea radioreceptoarelor si amplificatoarelor.
Montajul se bazeaza pe polarizarea inversa a unei diode sau a unei jonctiuni de la un tranzistor. Tensiunea de alimentare este in functie de dioda folosita. Reglajul fin se efectueaza cu ajutorul potentiometrului de 50 kOhmi. Montajul prezinta o impedanta de iesire mica. Frecventa nu este bine definita, asa ca se va auzi sunetul ca un zgomot.
Articole din aceasi publicatie
in schema ”defectoscop cu un tranzistor” se bobineaza 2×200 spire