Avind in vedere interesul crescind al radioamatorilor pentru intrebuintarea din ce in ce mai larga a circuitelor integrate in aparatele de radio, televizoare si magnetofoane este necesar sa prezentam, sumar, unele aspecte ale functionarii si folosirii acestor noi creatii tehnice.
Plecind de la schema bloc a unui receptor MF, figura 53, circuitele integrate rezolva, in mod economic si superior din punct de vedere al performantelor, probleme ca unificarea schemelor, reducerea dimensiunilor radioreceptoarelor, siguranta in exploatare a etajelor de AFI-MF, limitator demodulator, decodor stereo, preamplificator si defazor audio. Circuitele integrate ofera deci posibilitatea realizarii functiilor esentiale” dintr-un radioreceptor.
Pentru constructorii amatori care doresc sa se initieze in realizarea si depanarea montajelor cu circuite integrate prezentam mai jos unele consideratii generale si sfaturi practice privind acest subiect.
Circuitul integrat (Ci) este un bloc functional hibrid format din elemente electronice conectate inseparabil pe sau in interiorul unui substrat (material fizic) continuu, indeplinind functia mai multor etaje. Structural, Ci contine tran- zitoare, diode, condensatoare si rezistoare, in numarul necesar cerut de functionarea etajului pentru care a fost conceput.
Tehnica circuitelor integrate cunoaste metoda monolitica si metoda hibrida. Ca urmare a reducerii numarului de conexiuni si deci a numarului de suduri, Ci se caracterizeaza prin fiabilitate mult mai mare (durata de functionare optima) decit a circuitelor discrete, prin viteza de comutatie foarte mare (conexiuni reduse si componente microscopice), prin cost redus etc.
Circuitele integrate se prezinta practic fie sub forma unei capsule de tip tranzistor, cu 8… 40 terminale dispuse circular (fig. 54,a), fie sub forma dreptunghiulara (fig. 54.,b), cu terminalele dispuse pe doua rinduri (dual, in linie). Se mentioneaza ca numeroatarea se considera privind piesa de sus si nu din partea terminalelor, cum se procedeaza la tuburi electronice si tranzistoare.
La capsulele cu Ci circulare terminalul nr. 1 are ca punct de reper o aripioara de ghidaj, iar la cele dreptunghiulare terminalul nr. 1 este marcat cu un punct si partea respectiva prezinta o degajare semicirculara.
Se remarca existenta la unele Ci a doua intrari intrarea cu semnul plus se numeste neinversoare, iar intrarea cu semnul. minus inversoare; la alte Ci (porti logice, oscilator etc.) nu exista intrari inversoare si neinversoare.
Alimentarea Ci cu teirsirme continua difera de cea a montajelor cu tranzistoare. Unele tipuri necesita surse duble de tensiune, care sa prezinte un pol pozitiv si un pol negativ, ambii considerati fata de un punct de masa comun. Cele mai multe tipuri folosesc tensiuni egale (ele exemplu +9V si -9V) fata de masa. Altele functioneaza bine si cu o sursa mica de tensiune (fig. 55).
La Ci trebuie notate in mod consecvent toate tensiunile Sn raport cu un punct comun de masa si nu cum se obisnuieste +U si -U, fara a preciza care este punctul de referinta. Unele firme producatoare de circuite integrate noteaza cu simbolurile VEE si VCG terminalele corespunzatoare alimentarii cu tensiune pozitiva si respectiv negativa, iar altele noteaza simplu V+ si V-, intelegindu-se prin aceasta ca sint necesare, de exemplu, doua surse de alimentare de cite 9 V fiecare, una avind minusul, iar cealalta plusul conectate la masa. Se mai poate folosi o sursa de 18 V cu punctul median conectat la masa.
In afara terminalelor corespunzatoare alimentarii, intrarilor si iesirii, multe tipuri de Ci prezinta si alte picioruse destinate altor conexiuni. inainte de a interveni intr-un. montaj cu Ci se recomanda a studia caracteristicile lui dupa prospectul fabricii producatoare. Practic impedanta de intrare a amplificatoarelor integrate este foarte mare (teoretic infinita, ca si cistigul), iar impedanta de iesire foarte apropiata ele zero.
Majoritatea dispozitivelor rezista la scurtcircuitari ale iesirii sau la tensiuni inverse de alimentare pentru intervale foarte scurte, dar nu este indicat sa se incerce acest lucru.
Un factor important care trebuie avut in vedere este reactia (feedback-ul), deoarece aceasta comanda cistigul total al unui amplificator integrat. Practic se poate spune ca un feedback aplicat la iesire pe intrarea inversoare (—) este degenerativ (reduce cistigul amplificatorului), iar un feedback aplicat pe intrarea neinversoare (+) este regenerativ (producind oscilatii).
Articole din aceasi publicatie
