Radioreceptoare pentru autovehicule

Cu toata denumirea lor specifica, acestea nu prezinta particularitati constructive insemnate fata de receptoarele de uz general, decit in ceea ce priveste conditiile in care functioneaza. Astfel, trebuie sa fie compact si robust spre a nu fi influentat de trepidatiile autovehiculului. Pentru reducerea efectului cimpurilor parazite, aparatul de receptie trebuie sa fie ecranat, iar difuzorul care trebuie sa aiba o putere de minimum 2 W se monteaza separat.

Reglajul automat al amplificarii trebuie sa compenseze variatiile mari ale cimpului electromagnetic care se modifica in timpul deplasarii autovehiculului. Datorita dimensiunilor reduse ale antenei de receptie se impune o sensibilitate mare a radioreceptorului. Alimentarea cu energie electrica facindu-se elin bateria de acumulatoare se iau masuri suplimentare de antiparazitare. Acordul circuitelor aparatului de realizeaza, in general din inductante variabile.

In figura 49 este prezentata schema bloc a unui aparat conceput ca o combinatie intre un radioreceptor portabil cu difuzor avind un amplificator final de 200 mW putere, alimentat din baterii uscate si, separat, un etaj amplificator final de putere (3 W), alimentat din bateria de acumulatoare a autovehiculului. Borna de antena A0 corespunde antenei ca aparat portativ, iar borna Aa antenei de autovehicul, acordata printr-un trimer. Printr-o priza la circuitul de intrare se cupleaza, capacitiv etajul preamplificator de RF echipat eu tranzistorul T1.Tranzistorul T2 lucreaza ea SF autooscilator. Circuitul OI este in serie cu primul circuit de FI, care comanda printi-un bobinaj de cuplaj, tranzistorul T2, al primului etaj de FI.

Al doilea etaj de FI, echipat cu tranzistorul T4, apoi T5. montat ca dioda, legat la cel de-al treilea circuit de FI. Ultimul tranzistor T6 este conectat direct la T5 si lucreaza ca amplificator de tensiune continua, dependent de energia de RF a postului receptionat si ca amplificator de AF dupa demodulare cu tranzistorul T5. Tensiunea demodulata si amplificata este aplicata prin dioda D1 ca tensiune de reglare RAA.

Tensiunea de AF, culeasa la cursorul potentiometrului de volum, este amplificata, de tranzistorul de excitatie T7, care la rindul lui excita etajul final de putere 300 mW, in contratimp, clasa B echipat cu T8 si T9. Etajul de excitatie se cupleaza cu cel final prin transformatorul Tr1 ca si etajul final de difuzor prin Tr2. Caseta de autovehicul este echipata cu doua tranzistoare Tl0 si T11 in contratimp, clasa B, de putere 3 W, care alimenteaza prin Tr3 cele doua difuzoare montate fix in autovehicul.

Radioreceptorul a carui schema bloc este prezentata in figura 50; a este diferit de cel descris mai sus, deoarece este destinat receptiei emisiunilor cu MA si MF. In acest scop are cite un etaj amplificator de RF atit pentru MA, cit si pentru MF. Doua etaje de FI sint comune pentru MA si MF, iar pentru UUS (MF), se aplica de la iesirea discriminatorului semnalul CAF pe OL. Etajul ARF este controlat de RAA in blocul UUS. Pentru partea de MA, reglajul automat al amplificarii RAA controleaza atit etajele de FI cit si ARF.

Alimentarea unui radioreceptor cu tranzistoare pentru autovehicule se impune a fi facuta de la bateria acumulatorului pentru care exista solutia de a lua o priza de 6 sau 12 V. Nu esje recomandabil insa a introduce in serie cu aparatul un rezistor ca balast, deoarece aceasta ar fi posibil numai in cazul unui aparat electric cu consum constant, iar un radioreceptor cu etaj final in clasa B are un consum variabil.

In functie de nivelul semnalului amplificat. Montind un rezisstor calculat cu precizie chiar, va face ca atunci cind se regleaza volumul ia maximum auditia sa fie foarte slaba, iar cind volumul va fi minimum, tensiunea sa creasca foarte mult din lipsa consumului si ar distruge tranzistoarele.

Prevenirea unui asemenea neajuns se face montind un alimentator special, prezentat in schema din figura 50 b. El este alcatuit dintr-un circuit de reducere de tensiune serie, cu un tranzistor de putere cu siliciu (10 W), cu radiator termic de minimum 50 cm2. Montajul va fi izolat de carcasa automobilului la oare se leaga de obicei uanl din polii bateriei acumulatorului. Rezistorul variabil de 1 kOhmi este o sarcina artificiala prin care se regleaza tensiunea necesara alimentarii radioreceptorului.

Fig. 51 (plansa la sfirsitul cartii nu este disponibila)

Radioreceptorul „Sinaia”, a carui schema de principiu este prezentata in figura 51, este produs de Uzinele „Electronica” si destinat a fi montat pe autovehicule. Are o constructie robusta, iar acordul in gama de frecvente (UL si UM) cu modulatie de amplitudine se obtine din inductante variabile.

In componenta sa intra zece tranzistoare si patru diode. Schema contine etajele unei superheterodine clasice cu ARF, 4 FI si etaj final in contratimp cu transformator de defazare si transformator de iesire. Alimentarea se poate face din bateria de acumulatoare atit de la 6 V, cit si de la 12 V.

Antiparazitarea autovehiculelor, din punct de vedere radiofonic, este o problema care trebuie cunoscuta si de radioamatori spre a sti cum s-o rezolve, deoarece oricite calitati ar avea un radioreceptor, el nu da rezultate satisfacatoare daca auditia este mai mult sau mai putin perturbata de paraziti radiofonici.

Trebuie cunoscut ca odata cu procurarea unui radioreceptor pentru automobile se livreaza si setul de piese antipara- zitare corespunzatoare care vor trebui montate corect in locurile prevazute in schema de instalatie. De asemenea, mai exista autovehicule cu -antiparazitare partiala sau lipsind total. Cum se procedeaza?

Dupa montarea aparatului de radioreceptie, se va pune in functiune si, avind motoriii oprit, se vor receptiona citeva posturi. Daca dupa pornirea motorului apar in difuzor pocnituri si fisiit, care cresc sau scad in intensitate, in functie de turatia motorului, inseamna ca sursa de paraziti electrici se afla in instalatia electrica a autovehiculului.

Se scot din functiune toti consumatorii ca semnalizatoarele, stergatorul de parbriz, ventilatorul, aprinzatorul de tigari etc., apoi se mareste turatia motorului in gol, avind receptorul de radio deschis. Daca la intreruperea aprinderii perturbatiile dispar, cauza este instalatia, de aprindere. Daca perturbatiile se mentin pina se opreste motorul de la sine, atunci cauza se datoreaza generatorului si releului regulator.

In cazul ca verificind starea conductorilor de aprindere si distanta dintre electrozii bujiilor se constata ca sint in stare normala, atunci se controleaza daca rezistoarele de antiparazitare din circuitul de aprindere nu au o valoare sub 5 kOhmi.

Daca la aprindere totul pare normal se va verifica distribuitorul. Antena poate deveni si ea sursa de paraziti in cazul ca nu este fixata bine de caroserie. Se va urmari apoi modul cum sint executate legaturile releului regulator si ale generatorului, starea periilor, claxonul, semnalizatoarele etc. Pentru suprimarea parazitilor la sursa, se da in tabelul II valoarea elementelor de antiparazitare cu indicarea locului unde pot fi montate pentru a fi cit mai eficiente. O alta montare nejustificata si negindita a unor alte piese nu va rezolva problema.