Curenţii alternativi de aceeaşi frecvenţă pot să se deosebească între ei nu numai după amplitudine, ci şi după fază, adică pot fi decalaţi în fază. Dacă doi curenţi alternativi au concomitent valori maxime şi trec concomitent prin valorile de nul, se spune că aceşti doi curenţi sînt în fază.
In acest caz, decalajul de fază între aceşti curenţi, reprezentat grafic în fig. 30 a, este egal cu zero. Totuşi, sînt posibile şi multe alte cazuri cînd fazele maxime (şi de nul) la curenţii respectivi să nu coincidă în timp. In asemenea cazuri există un decalaj oarecare de fază, diferit de zero. Pentru exemplificare, sînt reprezentate în fig. 30 b curbele pentru curenţii cu un decalaj de fază de un sfert de perioadă T/4, iar in figura 30 c, aceleasi curbe pentru cazul unuil decalaj de faza de o jumatate de perioada T/2.
Decalajul de fază se notează, de obicei, cu litera greacă PHI, iar de multe ori este notat în grade, considerînd o perioadă întreagă de 360°, la fel cum o rotaţie complectă corespunde şi ea cu 360°. In felul acesta un decalaj de fază de un sfert de perioadă este notat prin PHI = 90°, iar la un decalaj de fază de c jumătate de perioadă PHI = 180°. Dacă avem (P = 30°, aceasta înseamnă că decalajul de fază este de 1/12 din perioadă.
Trebuie avut în vedere faptul că numai curenţii cu aceeaşi frecvenţă pot avea un decalaj de fază complect determinat. Cînd curenţii sînt de frecvenţă diferită, decalajul de fază nu este constant şi variază tot timpul.
Toate cele menţionate mai sus cu privire la decalajul de fază între curenţi se pot referi şi la tensiuni, sau forţe electromotoare. In expunerea care urmează vom întîlni şi asemenea cazuri cînd va exista un decalaj de fază între tensiune şi curent.
Articole din aceasi publicatie
