Antene pentru traficul de radioamatori

Este compusă dintr-un element radiant şi 3 conductoare radiale calculate şi realizate astfel încît să permită lucrul pe cele trei benzi. Atît radiantul principal, cît şi conductoarele radiale sînt formate…

Foloseşte comutarea mecanică a antenei prin intermediul unui cablu metalic ce acţionează comutatoarele. Mecanic este însă greu de executat o asemenea construcţie, care să funcţioneze bine într-o perioadă lungă de…

La capătul inferior al unui radiant în sfert de lungime de undă avem un nod de tensiune care permite conectarea acestui capăt direct la pămînt, fără a înrăutăţi caracteristicile antenei…

Ea are radiantul vertical de dimensiuni geometrice mal mici decît cele impuse pentru lucrul în sfert de lungime de undă, acordul pe frecvenţa de lucru realizîndu-se cu ajutorul unei inductanţe…

Această antenă are avantajul că poate fi alimentată direct prin panglică bifilară cu impedanţa 240—300 Ω. Radiantul vertical este compus din trei conductoare paralele, care se leagă între ele la…

Prin mărirea lungimii radiantului vertical se măreşte şi rezistenţa de intrare a antenei, astfel încît, la o anumită lungime, se poate obtine o adaptare bună a antenei cu cablul coaxial…

Construită şi experimentată de radioamatorul elvetian HB90P, foloseşte trei conductoare radiale în unghiuri de 120° unul faţă de celălalt, în plan orizontal, şi înclinate în plan vertical într-un unghi de…

Este o variantă îmbunătăţită a radiantului vertical în sfert de lungime de undă, la care rolul solului îl joaca un număr de conductoare în sfert de lungime de undă, aşezate…

Forma clasică a radiantului vertical este antena verticală în sfert de lungime de undă, la care cel de al doilea segment în λ/4 — necesar formării radiantului obişnuit în jumătate…

În fig. 162 este prezentată antena compusă din doi dipoli repliaţi, cu posibilitatea modificării direcţiei principale de radiaţie cu 180°, prin alimentarea diferenţiată a celor doi dipoli. Cei doi dipoli…

Este de fapt o variantă a antenei descrise anterior, fiind formată din doi radianţi, alimentaţi cu un decalaj de fază de 135° prin intermediul unei linii de conectare încrucişate (fig.…

Prezentată în fig. 159, se aseamană ca aspect exterior cu antena W8JK, deosebindu-se însă ca principiu de funcţionare. Elementul în buclă, ce serveşte drept reflector, are lungimea fizică mai mare…

Descrisă în fig. 158, folosită în special în benzile de frecvenţe mari, are diagrama de radiaţie bidirectională. Pentru banda de 10 m este suficient ca stîlpul susţinător să aibă înălţimea…

Este formată din două vibratoare în lungime de undă aşezate la o distanţă de λ/4—λ/8, unul paralel cu celălalt (fig. 155 a, b). Ambele braţe ale fiecărui vibrator se excită…

Rezultă din combinarea a două antene în „V" şi este cunoscută ca una din cele mai simple antene dirijate pentru benzile de unde scurte. Are o bandă de trecere largă,…

Este formată din doi dipoli radianţi cu lungimea X, aşezaţi unul deasupra celuilalt la o distanţă egală cu λ/2 şi alimentaţi în fază datorită liniei încrucişate (fig. 147). Alimentarea antenei…

Este formată dintr-un dipol repliat, aşezat oblic faţă de sol şi cu unul din capete în apropierea acestuia (fig. 146). În partea centrală porţiunii repliate închiderea circuitului radiant se face…