Cu montajul prezentat în fig. 40 şi cu un aparat de radio echipat cu tuburi sau tranzistoare prevazut numai pentru gama undelor lungi se poate recepţiona gama undelor scurte în condiţii de bună selectivitate şi sensibilitate.
Montajul din fig. 39 translatează banda de unde scurte cuprinsă între 16 MHz şi 6 MHz, respectiv între 19 m şi 49 m, în banda de unde lungi în jurul frecvenţei de 250 kHz.
Adaptorul are un etaj de mixare cu tranzistorul T1 de tip AF 115, AF 125, P 403, EFT 317 la care, în bază, sosesc semnalele din gama de unde scurte, iar în emitor semnalul de la un oscilator local construit cu tranzistorul T3 de acelaşi tip cu T1. Grupul de bobine L1, L2 şi L3, L4 se construiesc pe suporturi de la transformatoare de frecvenţă intermediară utilizate în radioreceptorul „Mamaia”, pe frecvenţa de 10,7 MHz, Aceste transformatoare, după ce sînt cumpărate, se demontează, se scoate sîrmă existentă, apoi se rebobinează cu sîrmă CuEm Ø 0,08 mm. Astfel, pentru L1 se vor bobina 15 spire, pentru L2 — 4 spire, pentru L3 — 5 spire şi pentru L4 — 18 spire. Înfăşurarea L2 se bobinează peste L1 iar înfăşurarea L3 se bobinează peste L4. Blocul de acord CV1 şi C V2 este un condensator de tipul variabil, dublu pe ax, fiecare secţiune avînd capacîtatea maximă de 350 pF. După ce montajul a fost realizat, colectorul tranzistorului T1 este cuplat la borna de antenă a radioreceptorului prîntr-un condensator de 5 nF şi un cablu ecranat.
Receptorul se fixează în gama de unde lungi pe frecvenţa de 250 kHz. Dîntr-un generator de radiofrecvenţă modulat se injectează în circuitul L V1 pnn borna de intrare (condensatorul de 50 pF), un semnal cu frecvenţă de 16 MHz şi cu nivel de 100 μV. Condensatorul variabil se fixează în poziţia minimă a capacîtăţii (deschis complet). Se roteşte apoi miezul bobinelor L3, L4 pînă cînd în difuzorul receptorului se va auzi semnalul modulator al generatorului (800 Hz sau 1 000 Hz). Se roteşte şi miezul bobinelor L1, L2 pînă cînd în difuzor se simte un maxim al semnalului. În felul acesta a fost acordată gama de 19 m. Pe axul condensatorului variabil fixăm un buton cu un punct sau o linie indicatoare. În poziţia menţionată, notăm în dreptul punctului indicator numărul 19. Aplicăm apoi, din generator, un semnal cu frecvenţa de 12 MHz. Rotim condensatorul variabil şi în punctul unde recepţionăm acest semnal notăm 25, deci gama de 25 m. Operaţia se repetă şi pentru frecvenţele de 9,6 MHz; 7,3 MHz şi 6,1 MHz, respectiv benzile de 31 m, 41 m şi 49 m. Toate aceste puncte le vom nota, ca mai sus. Pe scala aparatului de radio, în dreptul frecvenţei de 250 kHz unde a stat acul de scală în timp ce am acordat adaptorul, tragem o dungă cu cerneală sau cu vopsea. Cînd se doreşte recepţionarea unei game de unde scurte, se fixează această gamă întîi din butonul condensatorului Cv1 al adaptorului. Rotind apoi şi butonul de acord al radioreceptorului, se deplasează acul scalei în jurul frecvenţei de 250 kHz. în felul acesta se obţine extensia de bandă, respectiv o selectivitate foarte bună.
Articole din aceasi publicatie