Transmiterea informaţiilor de audiofrecvenţă se face cu ajutorul unui lanţ electroacustic. În forma lui cea mai generală, lanţul electroacustic se compune dintr-o sursă de semnal 5 de audiofrecvenţă, un preamplificator PA, care amplifică şi face corecţiile necesare în funcţie de tipul sursei de program, cin amplificator de putere AP şi un ansamblu de difuzoare ‘care radiază într-un spaţiu deschis sau închis (fig. 1.1).
Sursa de semnal poate fi detectorul unui radioreceptor, un dispoozitiv de memorizare (picup sau magnetofon) sau un microfon care captează direct sunetele.
Într-o sală unde vorbitorii sau instrumentele muzicale pot fi ascultate direct, dar în condiţii nesatisfăcătoare, este necesară, o instalaţie electroacustică pentru ameliorarea, completarea/sau amplificarea sunetului primar (instalaţie producătoare de sunet auxiliar electroacustic).
Dacă între locul de unde se transmite informaţia şi locul recepţiei acesteia există distanţe relativ mari, atunci este necesar ca mai întîi semnalul de audiofrecvenţă să fie „transplantat” pe o purtătoare de înaltă frecvenţă, aceasta să fie radiată în spaţiu cu ajutorul unei antene de emisie, recepţionată cu ajutorul unei antene de recepţie, amplificată, şi apoi detectată. În acest fel este posibil să se refacă semnalul iniţiat de audiofrecvenţă
1 — microfon; 2 — cap de magnetofon pentru redare; 3 — doză picup; 4 — preamplificatoarele surselor de program; 5 — amplificator de linie; 6 — oscilator de radiofrecvenţă; 7, 11 — amplificatoare de radiofrecvenţă;- 8 — modulator; 9 — atentă de emisie; 10 — antenă de recepţie; 12 — detector; 13 — cap de magnetofon pentru înregistrare-reaare;. 14 — amplificator-magnetofon pentru redare-tnregistrare; 15 — amplificator de putere de audiofrecvenţă; 16 — difuzor sau sistem de difuzoare.
În ultimii ani, pe plan mondial, prin noile perfecţionări tehnice ce s-au adus elementelor care formează lanţul electroacustic, s-a obţinut o înaltă fidelitate la transmiterea informaţiilor de audiofrecvenţă. De asemenea s-a realizat transmiterea stereofonică a sunetului, care dă o impresie foarte apropiată de audiţia normală directă a unui concert sau a unui program oarecare. Urechea poate aprecia în ce parte a orchestrei se află unul sau altul dintre instrumente, poziţia solistilor.
Într-un lanţ de transmisie sonoră, elementele cele mai dificile, din punctul de vedere al fidelităţii, sînt transductoarele, adică dispozitivele cu ajutorul cărora se realizează transformarea energiei acustice (sau mecanice) în energie electrică, sau invers. Din categoria transductoarelor fac parte: microfoanele, difuzoarele, dozele de picup etc. Obiectul acestei lucrări îl constituie difuzoarele, deci transductoarele electroacustice care transformă energia electrică de audiofrecvenţă în energie acustică.
Calitatea redării unui difuzor depinde atît de caracteristicile lui cît şi de semnalul electric ce i se aplică, de ecranul acustic în care este amplasat, de camera în care radiază, de locul unde este amplasat în cameră şi, în fine, de urechea auditorului.
Articole din aceasi publicatie
