Metalele folosite pentru antene

In general, pentru reducerea greutatii antenelor cu mai multe elemente folosim duraluminiu, care prezinta o rezistenta si rigiditate deosebite la o greutate redusa. in atmosfera cu un continut mai mare de saruri (in zona litoralului marii), unde duraluminiul poate fi corodat, se va prefera duraluminiu acoperit cu un strat subtire de aluminiu pur.

Pentru toate antenele confectionate din tevi, o problema de prima importanta este mentinerea unui bun contact electric intre segmentele de teava si, in special, la punctele de conectare a liniei de alimentare. Cum aceste linii (cabluri coaxiale sau linii bifilare) au conductoarele de cupru, daca pentru contact folosim suruburi de alama, vom avea contact intre cupru, alama si duraluminiu. Sub efectul umiditatii si diferitelor substante din vaporii atmosferici, mai mult sau mai putin acide, se va produce un cuplu galvanic.

Pentru a intelege fenomenul, sa ne aducem aminte de pila lui Volta, formata dintr-o lama de cupru si una de zinc scufundate in apa acidulata. Facind contact intre cele doua capete, pila debiteaza curent, Cuplul galvanic se produce la jonctiunea dintre metale diferite, acoperite de un strat pelicular de lichid.

Efectul galvanic este foarte pronuntat intre cupru sl zinc, fiind prezent la contactul dintre doua metale diferite, provocind fenomenul de coroziune reciproca. in tabelul 27 sint aratate tensiunile care se pot masura la jonctiunea dintre metalele curent intrebuintate, atunci cind acestea sint scufundate in apa distilata, precum si polaritatile ce se stabilesc in fiecare caz.

Astfel, o jonctiune cupru-aluminiu, supusa umiditatii, determina o tensiune de 0,6 V. In ceea ce priveste jonctiunea cupru-duraluminiu, este obligatorie verificarea lor din timp in timp. La antene, punctele de coroziune pot exista:

— La locul de fixare a fiecarui element pe suportul axial, daca metalele folosite sint diferite.

— La conexiunea cablului coaxial cu elementul activ al antenei, in acelasi caz. Conexiunile dintre cele doua conductoare ale liniei de alimentare si elementul activ pot fi verificate prin masurari efectuate cu ohmetrul la capatul inferior al liniei de alimentare. Stiind ca rezistenta conductorului central si a tresei metalice, la un cablu coaxial obisnuit cu impectanta 75 Ω, este de circa 0,1 Ω/metru, este usor sa deducem ordinul de marime a rezistentei liniei. Orice valoare superioara indica contacte imperfecte.

Folosirea de tuburi de cupru pentru confectionarea elementului activ ne permite cositorirea directa a celor doua conductoare ale liniei, ceea ce elimina inconvenientele aratate mai sus.

Pentru suportul elementelor antenei, formind axul antenei, vom folosi un profil in U (16 x 25 mm sau 20 x 32 mm) din aliaj de aluminiu. il vom monta cu partea plina in sus, pentru a nu forma un loc de acumulare a apei din ploi.
Din tabel vedem ca pentru fixarea elementelor antenei din aluminiu este recomandabila folosirea de suruburi din fier acoperit cu cadmiu.

Este bine sa asiguram o protectie generala a elementelor antenei fie prin cromaj sau nichelaj, fie prin acoperire cu lacuri acido-rezistente.

De asemenea, este bine sa inchidem extremitatile tuburilor, pentru a evita patrunderea apei si a umiditatii. Pentru aceasta, fie ca se aplatizeaza capetele, fie ca se astupa cu dopuri metalice sau din material plastic.