Scheme de cuplaj pentru liniile de alimentare neacordate

Asemenea linii de alimentare se folosesc frecvent in practica radioamatorilor in undele scurte si ultrascurte, respectiv: cabluri coaxiale cu impedanta 52, 60 sau 75 Ω, cabluri panglica bifilare cu impedanta 150, 240, 300 Ω sau linii bifilare cu izolatie aeriana cu impedanta 400—600 Ω.

Pentru cablurile coaxiale cea mai simpla schema de cuplaj este cea din fig. 280 a pentru etajele de iesire asimetrice si fig. 280 b pentru etajele de iesire simetrice.In ambele cazuri bobina de cuplaj are 4—5 spire pentru gama de 80 m; 3 spire pentru 40 si 20 m, si 2 spire pentru gamele de 15 si 10 m. Pentru un cuplaj optim, bobina de cuplaj trebuie sa fie mobila, pentru a determina prin reglaje pozitia optima.

Bobina de cuplaj se monteaza, in primul caz, linga capatul „rece” al bobinei din circuitul de iesire, iar pentru reducerea cuplajului capacitiv intre cele doua bobine, capatul legat la pamint al bobinei de cuplaj trebuie sa se gaseasca cit mai aproape de capatul “cald” al bobinei de iesire.

In cazul unui etaj de iesire simetric, bobina de cuplaj are o pozitie mai putin critica. Pentru a compensa reactanta inductiva creata de bobina de cuplaj si conductoarele ce o leaga de linia de alimentare, se monteaza in circuitul bobinei de cuplaj un condensator variabil de 75—100 pF, asa cum este aratat in fig. 281 a. In fig. 281 b este prezentata o schema de cuplaj cu o linie intermediara. Circuitul oscilant serie LkCk atenueaza in mare masura armonicile inalte ale frecventei de lucru. In tabelul 22 sint indicate capacitatea si inductanta pentru fiecare banda.Valorile indicate corespund pentru cabluri coaxiale cu impedanta 52—75 Ω. Bobinele de cuplaj L1 si L2 au 2—4 spire. La acordare bobina de cuplaj L2 se cupleaza slab cu bobina Lk din circuitul de alimentare ai cablului coaxial. Circuitul oscilant de iesire se acordeaza la rezonanta corespunzind unui minim de curent anodic, dupa care modificam capacitatea CK pina obtinem un maximum de curent anodic.Marim apoi cuplajul bobinelor L1 si L2 si, respectiv, LK si refacem acordurile. Schema poate fi considerata bine acordata atunci cind la dezacordul condensatorului CK curentul de antena descreste in ambele sensuri de la pozitia rezonantei daca insa curentul se mareste, inseamna ca L1 sau L2 sint prea strins cuplate cu circuitele corespunzatoare.

Acordul schemei de cuplaj din fig. 280 este de asemenea simplu. Este insa necesar ca odata cu marirea cuplajului sa se acordeze circuitul de iesire pe frecventa de lucru prin condensatorul variabil C, pina se obtine valoarea curentului anodic pentru un regim normal de lucru al tubului final.

Daca impedanta cablului coaxial este bine adaptata la rezistenta de intrare a antenei, atunci odata cu schimbarea cuplajului dintre bobina de cuplaj si cea din circuitul de iesire este necesara o usoara retusare a capacitatii condensatorului C.

In cazul cind rezonanta circuitului acordat depinde in mare masura de gradul de cuplaj dintre cele doua bobine, rezulta ca adaptarea cablului coaxial cu rezistenta de intrare a antenei nu este realizata optim si in linia de alimentare au loc unde stationare.

Pentru antenele de unde ultrascurte alimentate prin cabluri coaxiale se folosesc scheme de cuplaj ale liniilor de alimentare cu etajul de iesire prezentate in fig. 282 a, b, c.Schema din fig. 282 a se aplica atit pentru etajele de iesire asimetrice, cit si pentru cele simetrice. In fig. 282 c este prezentata de asemenea o schema pentru etaj de iesire simetric, in care paralel cu bobina de iesire se conecteaza un condensator variabil C.

Deoarece in banda de unde ultrascurte, Ia un curent de iesire paralel, nu intotdeauna putem obtine un raport L/C corespunzator cuplajului necesar, se folosesc si scheme de cuplaj cu circuite serie, ca in fig. 282 b, unde este prezentat un circuit oscilant serie format dintr-o bobina L si condensatoarele variabile C1 si C2 care formeaza un divizor capacitiv de tensiune. Modificind capacitatile se poate obtine o adaptare optima cu cablul coaxial, cores- puzind curentului maxim in linia de alimentare. Capacitatile C1 si C2 facind parte integrala din circuitul oscilant de iesire, orice modificari ale capacitatii lor trebuie insotite de obtinerea rezonantei circuitului cu frecventa de lucru.

Schemele de cuplaj pentru linii de alimentare simetrice neacordate se aplica atit pentru liniile de alimentare din cablu panglica cu impedanta 240—300 Ω, cit si pentru Jiniile bifilare cu izolatie aeriana cu impedanta 400—600 Ω. In mod practic, pentru aceste linii se pot folosi toate schemele de cuplaj prezentate in fig. 276, 277, 278 si 279.
Ca urmare a impedantei ridicate a liniilor, 240—600 Ω, inductanta bobinei de cuplaj este de asemenea mai mare, numarul de spire al acestei bobine fiind aproximativ jumatate din cel al bobinei circuitului de iesire. In cazul cind apar dificultati in acordul circuitului si obtinerea puterii necesare in linia de alimentare, putem folosi un circuit intermediar prezentat in fig. 283 a, b. Pentru acord, bobinele liniei de cuplaj se cupleaza slab cu circuitul de iesire al radioemitatorului, urmarind curentul liniei de alimentare, dupa care se acordeaza in rezonanta, urmarind curentul de iesire al radioemitatorului. Se fixeaza apoi clemele circuitului liniei de alimentare intr-o pozitie mediana intre mijlocul si capetele bobinei si, modificind capacitatea condensatorului variabil C1 acordam in rezonanta adest circuit. Eventualul dezacord al circuitului de iesire al radioemitatorului, ca urmare a acestor reglaje, se compenseaza prin reglajul capacitatii variabile a acestui circuit.

Se modifica apoi gradul de cuplaj dintre bobinele liniei de cuplaj si bobinele circuitelor de iesire ale radioemitatorului si circuitului liniei de alimentare, facindu-se de fiecare data reacordarile necesare.
O adaptare optima se caracterizeaza prin aceea ca modificarea capacitatii C1 nu schimba pozitia de rezonanta a circuitului de iesire, ci influenteaza numai nivelul curentului anodic, acesta corespunzind unei rezistente pur Ωce. Daca procedeul descris nu duce la un acord optim, se schimba pozitia clemelor de contact pe bobina circuitului liniei de alimentare si se repeta acordarea.

Filtrele n pot fi si ele folosite pentru cuplarea liniilor de alimentare neacordate cu etajele de iesire ale radioemitatorului. In cazul liniilor de alimentare asimetrice se folosesc filtre asimetrice, iar pentru linii simetrice, filtre n simetrice.