Articole electronica, kituri, scheme
Amplificator

Revista RET Nr. 2 – Amplificator de putere

Ei bine, iata-ne publicand prima schema de P.A. a revistei noastre. Pentru cei care nu stiu (si va rog sa nu mi-o luati in nume de rau) tin sa definesc initialele “P.A”. Acestea provin din prescurtarea termenilor englezesti (sau americani, dupa gusturi…) “Power Amplifier”, cu alte cuvinte, amplificator de putere. imi tot pun intrebarea daca inainte dea a incepe pubclicarea schemelor nu ar trebui sa trec in revista componenta unui lant audio, de la instrumentele muzicale pana la urechea auditorului. E drept, incepatorii si cei care nu au tratat pana acum aceste probleme ar dori-o, insa ma tem sa nu plictisesc onorabilii electronisti seriosi. Incep deci cu o schema in ideea ca-mi voi repara greseala in numarul viitor, cand, dealtfel, voi publica si cablajul aferent acesteia.

In cuida relativei simplitati a schemei, acest etaj final asigura o putere considerabila. Si nu numai atat, si celelalte date tehnice depasesc cu mult imbatranitele norme HiFi DIN 45500, la care in literatura se fac intotdeauna referiri. Asemenea tuturor schemelor HiFi si aceasta este caracterizata la randul ei de elemente clasice: alimentarea simetrica, pentru evitarea conectarii difuzorului prin condesatoare electrolitice si etaj diferential de intrare, pentru viteza mare de raspuns, dublata de impedanta mare de intrare. Noutatea este adusa insa de etajul prefinal.

Semnalul amplificat este preluat din colectorul T1 si aplicat darlingtonului T4/T8 care, impreuna cu generatorul de curent constant T5 constituie un driver in clasa A pentru tranzistoarele finale T6 si T9. Daca se folosesc darlingtoanele complementare ca si transistoare finale, curentul prin driver poate fi de o valoare scazuta aproximativ 7 mA. Reactia este aplicata, ca de obicei, etajului difrential, acesta primind si semnalul de intrare. Valoarea de 2.2uF a lui C1 asigura o banda de trecere pornind de la aproximativ 8 Hz (la masuratori am observat 7 Hz la 3dB). Chiar daca un CD reda incepand cu 2 Hz, este inca binisor.

De precizat ca valoarea curentului in etajul diferential de la intrare, dictata de generatorul de curent constant T3 este aproximativ 1 mA. Curentul de mers in gol al tranzistoarelor finale, lucrand in clasa AB este stabilizat termic de T7, care se afla pe radiatorul comun al lui T6 si T9. Acest curent se poate regla cu R16 la aproximativ 50 mA (ceea ce corespunde la 75 mV masurati intre puncetele “e” si “f”, respectiv 50 mV, pentru varianta de 4 ohmi, intre acelasi puncte). Daca sunteti convinsi ca ati putea face “boacana” de a scurt-circuita iesirea sau de a supraincarca etajul final, se poate introduce o protectie, conectand schema din figura 2 intre driver si tranzistoarele finale, in punctele notate. Personal, sunt importriva acestor tipur de protectii, din simplul motiv ca acestea introduc un anumit coeficient de distorsiuni, mai ales la nivele extreme.

De ce? Ei bine, la nivele mici, curentii de baza ai tranzistoarelor finale sunt si ei mici, deci raportul dintre valoare lor si valoarea curentului rezidual Iceo al transitoarelor de protectie nu este chiar neglijabil. La nivele mari, apropiata de limitare, in cazul unei reglari incerte si incorecte a protectiei, aceasta incepe sa se deschida, din pacate relativ lent, de obicei rezultand mai sus amintitele distorsiuni, cu mula inaintea atingerii puterii maxime debitate de P.A. Din fericire, aceste distorsiuni sunt mici. P.A.-ul fara protectie, la Pmax si 1 KHz a avut un T.H.D. de 0.01% cu protectie 0.028%. Dar, la -10 dB din puterea maxima, T.H.D.-ul a revenit la 0.015%. Daca P.A.-ul va fi folosit pentru sonorizari de sali, merita conectata aceasta protectie. Acasa, pentru HiFi si cu atat mai mult pentur CD, nu a-si recomanda-o.

Initial, etajul a fost proiectat pentru 70 W/8 Ohmi. Cu valorile puse in paranteze se pot obtine 90W/4 ohmi. Dar, precum bine se stie in lumea hifistilor, intotdeauna se prefera varianta de 8 ohmi. Voi consacra intr-unul din numerele viitoare, un articol cu probleme carese ivesc la etajele finale de putere.

Pentru racirea finalilor T6 si T9 se proiecteaza dupa dorinta (in ceea ce priveste forma) un radioator cu o suprafata de 300 cm pentru un etaj mono sau 500 cm pentru un radioator comun (stereo).

Sursa de alimentare poate fi couma pentru ambele canale, fiin clasica cu varianta trafo, punte si filtraj de 5-15000 uF pe bara. De notata ca transformatorul de retea nu trebuie subdimensionat. El trebuie sa asigure cel puitin 1.4 A pentru varianta de 8 ohmi sau 2.2 A pentru 4 ohmi. In cazul alimentarii comune a doua etaje (stereo) totul se dubleaza.

Date tehnice:

* Pout (1KHz, T.H.D.=0.5%) – 76 W/8 ohmi, 97 W/4 ohmi;
* U offset – <40mV;
* Curent de mers in gol (R16!) – 50mA;
* Impedanta de intrare – 10 KOhmi;
* U in (Pnom) – 760mV (600 mV pentru 4 ohmi);
* T.H.D. (Pnom, 1kHz) – 0.01% (0.028% cu protectie);
* Distorsiuni de intermodulatie (Pnom, 1kHz – 10kHz) – 0.02%;
* Banda de frecvente (-2dB, la Pmax -10dB): 8 Hz – 60kHz);
* Raport semnal/zgomot – DIN A-83dB -Lin – 75dB


Articole din aceasi publicatie
Subscribe
Notify of
guest

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
back to top