Articole electronica, kituri, scheme
Antene

Cazul liniei în sfert de lungime de undă (λ/4)

Dacă presupunem că o linie în sfert de lungime de undă este formată din replierea conductoarelor unei antene dipol şi aşezarea lor în paralel, repartiţia tensiunii E şi a intensităţii I se prezintă ca în fig. 34.

Cele două conductoare îşi anulează reciproc radiaţia, rezistenţa de radiaţie dispare şi impedanţa la nivelul cuplajului este foarte redusă. Din contră, la cealaltă extremitate a liniei apare o impedanţă ridicată şi astfel o linie în sfert de lungime de undă poate fi utilizată ca transformator de impedanţă. Linia acordată în λ/4 poate indeplini acest rol cu condiţia să alegem diametrul şi spaţiul dintre conductoare astfel încît să îi dea o impedanţă caracteristică Z0 = Z1*Z2, in care Z1 şi Z2 sînt impedanţele pe care vrem să le adaptăm (fig. 35). În afară de aceasta, linia în λ/4 mai are şi alte proprietăţi.

Revenind la fig. 35 şi luînd în considerare eventualitatea unei linii în λ/4 scurtcircuitată la una din extremitaţi, de exemplu în Z1, Z2, impedanţa va deveni infinit de mare, ceea ce rezultă din formula următoare:

Cazul liniei in sfert de lungima de unda 1

Astfel, indiferent de valoarea impedanţei caracteristice Z0, care se prezintă între capetele celor două conductoare, aceasta este teoretic infinită şi, în practică, foarte mare. Între aceste două puncte, linia se prezintă ca un izolator pentru frecvenţa ce corespunde vibraţiei sale în λ/4.

Cazul liniei in sfert de lungima de unda 2

Să examinăm ce se petrece atunci cînd conectăm, în două puncte ale unui circuit, o linie în λ/4 deschisă la extremitatea opusă. Printr-un raţionament asemănător vom spune că în această extremitate liberă deschisă vom avea o impedanţă nulă între cele două puncte, unde celălalt capăt al liniei este conectat, ceea ce va echivala cu un scurtcircuit pentru frecvenţa pentru care linia vibrează în λ/4.

Apoi, pentru că am văzut ca de la un capat la altul al liniei impedanţa între cele două conductoare trece de la zero pînă la infinit, este evident că între două puncte situate faţă în faţă pe cele două conductoare de-a lungul liniei vom găsi toate valorile de impedanţe cuprinse între zero şi infinit.

Putem astfel alege pe o linie în λ/4 punctele de conectare care permit adaptarea impedanţei cu o linie ce lucrează cu unde progresive.

Articole din aceasi publicatie

Subscribe
Notify of
guest

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
back to top