Antene interioare

Acolo unde instalarea unei antene exterioare nu este posibilă, sînt utilizate şi antenele improvizate, care ne pot totuşi satisface, ca urmare a sensibilităţii deosebite a radioreceptoarelor moderne.

O antenă de acest gen poate fi realizată folosind un conductor obişnuit, simplu sau emailat, cu un diametru de 0,5-0,6 mm, pe care îl vom prinde de izolatoare mici, de genul celor folosite la instalaţiile electrice aparente, ori de mici barete de material plastic colorat sau transparent.

Conductorul se întinde bine, cu izolatorii săi la capete, între două cîrlige prinse în pereţii opuşi, la circa 10 cm de zidul lateral şi de plafon (fig. 12).

Coborîrea antenei va fi fixată în locul cel mai convenabil şi va fi cositorită la firul orizontal. Înainte de montarea antenei interioare vom observa atent locul, pentru a evita paralelismul cu instalaţia de apă, gaz sau de încălzire centrală, care pot ecrana antena şi îi vor reduce eficacitatea.

În imobilele ce au în pereţi multă armatură metalică, este preferabilă realizarea unei antene exterioare, antenele interioare dînd rezultate slabe din cauza absorbţiei create de armătură. Singura poziţie favorabilă în asemenea imobile este amplasarea firului antenei interioare în partea superioară a geamurilor, unde fenomenul de absorbţie este mai redus.

Mai ales pentru undele scurte, rezultatele obţinute cu antene interioare depind mult de poziţia aleasă pentru antenă.