Articole electronica, kituri, scheme
Carti

Clasificarea si localizarea defectelor

Daca localizarea defectelor la nivelul etajului sau circuitului respectiv prin metodele indicate pina aici (cap de proba, semnalele de test, masurari) nu a dat rezultate, atunci se va consulta, la acest punct, privirea de ansamblu asupra penelor curente din radioreceptoarele cu tranzistoare si asupra cauzelor principale ale acestora.

Desigur ca ar fi imposibil sa se specifice aici toate defectele posibile, ci numai, cele tipice pentru majoritatea aparatelor si care apar mai frecvent. S-a considerat ca aceasta sinteza a simptomelor, cauzelor si remedierilor defectelor va fi utila pentru orientarea rapida a radioamatorilor.

Clasele de defecte se stabilesc dupa natura defectului; astfel se pot deosebi:

A. Radioreceptorul nu functioneaza, total sau partial pe anumite game de unda, deci auditia (sensibilitatea) esle nula;
B. Radioreceptorul functioneaza, dar cu performante reduse (auditie slaba, sau instabila);
C. Manifestari acustice anormale (auditie tare, zgomote, fluieraturi, auto-oscilatii);
D. Defectele mecanice (mecanismul de scara, comutatorul de game, potentiometrul de ton).

A. Receptie nula

— Se masoara tensiunea bateriei de alimentare. . Daca este normala se vor controla intrerupatorul, conexiunile la baterii, contactele. Daca intrerupatorul este bun se va verifica, condensatorul C29 (vezi schema din figura 100) si tranzistoarele T5, T6 si T7.
— Difuzorul sau transformatorul de iesire pot fi defecte.

Daca tensiunea bateriei este nula sau prea mica (masurata dupa conectarea receptorului cu volumul maxim), inseamna, ca bateria s-a uzat si trebuie inlocuita.

Se aude un zgomot in difuzor

— Se masoara tensiunile pe colector la tranzistoarele de AF. Daca tensiunile sint normale si se atinge baza tranzistoarelor T4, T6, T7, trebuie sa se auda un zgomot. Daca nu se aude zgomot, unul din tranzistoarele etajului de AF este defect.
— Daca se aude zgomot la atingerea bazei tranzistoarelor finale, se va testa baza tranzistoarelor de FI, ceea ce trebuie sa produca un zgomot mai puternic. In lipsa acestui zgomot inseamna ca exista o intrerupere intr-una din infasurarile transformatoarelor de FI, sau un condensator aflat in paralel cu infasurarea este strapuns. De asemenea T1, T2 sau T3 poate fi strapuns.
— Se va atinge baza tranzistorului mixer T1 si claca difuzorul ”raspunde”, atunci pot fi defecte tranzistorul T3 bobina primului tranzistor de FI, bobina oscilatorului local scurtcircuitata sau intrerupta sau condensatorul C10 este strapuns.
— Daca difuzorul nu raspunde, un condensator de decuplare sau de cuplaj este strapuns, T1 defect, bobina OL scurtcircuitata sau intrerupta sau bobina de antena la fel.

Recepitie intermintenta

— Contacte intermitente in circuitul de antena sau alt punct al cablajului.
— Scurtcircuit periodic al placilor condensatorului de acord, mai ales la rotirea acestuia.
— Defect de izolatie temporar sau modificarea capacitatilor condensatoarelor pading din OL sau a unui condensator al filtrului de banda de FI.
— Conexiuni insuficient izolate sau cursorul si stratul activ al potcoavei potentiometrului este consumat sau murdarit.
— Lipituri, nccorespunzatoare, capsele cablajului imprimat nesudatc bine.
— Contactele comutatorului de game murdare sau contactele suportului de baterii oxidate.
— Tranzistorul oscilator defect.

Auditie necorespunzatoare

— Auditia slaba in domeniul frecventelor mici din gama poate avea drept cauza etajul schimbator de frecventa tranzistor defect sau bobina OL dezacordata.
— Auditia slaba in domeniul frecventelor mari din gama acuza tot etajul SF tranzistor defect, antena de ferita are cuplaj slab, bobina de antena dezacordata.
— Auditia slaba in toata gama de frecvente poate avea drept cauza etajul SF; tranzistorul, condensatorul C7 clin circuitul emitorului este deconectat (fig. 100); sensibilitatea transformatorului de FI redusa (T1 defect, condensatorul de cuplaj C6 deconectat, amplificator FI dezacordat, tensiunea de RAA prea mare); etajul detector defect (condensatorul de cuplaj la RF defect, dioda defecta); etajul prefinal defect; condensatorul de decuplare a rezistorului din emitor defect (C25 — fig. 100); etajul final defect (rezistorul din emitor nu este decuplat; difuzorul defect; unul din tranzistoare defect).
— Auditia instabila (postid ”fuge”) se datoreste epuizarii bateriei de alimentare, transformatorului oscilator (defect) sau lipsa RAA(dioda defecta sau condensatorul din filtru strapuns).

Radioreceptoarele functioneaza cu performante, reduse datorita,-dupa cum se vede, defectarii unor piese sau dezacordului circuitelor.

Manifestari acustice anormale

Receptia este puternica, in acest caz, dar cu pocnituri, fluieraturi, distorsiuni si zgomote. Pocniturile pot indica defectarea potentiometrului (stratul activ sau cursorul), comutatorului de game de unde (arcuri slabite, contacte murdare.). Scurciutarea placilor condensatorului variabil de acord, contact imperfect la antena, rezistoare cu terminale slabite, ton-control defect. Tranzistorul AFI defect, contacte imperfecte la filtrele de FI, contact imperfect la unul din condensatoarele electrolitice.

Fluieraturile se pot manifesta in mai multe feluri fluierat continuu, fluieraturi puternice la receptia fiecarui post, fluieraturi intense, microfonie. Toate aceste simptome se datoresc urmatoarelor cauze selectivitate insuficienta, filtru de banda dezacordat, tranzistorul de FI defect, vibratii ale placilor condensatorului de acord (microfonie) mai ales la receptia US cu volum puternic, baterii uzate, condensatorul de suntare a bateriei defect sau inexistent, o conexiune la masa nelipita bine.

Fluieratul continuu se datoreste intrarii de oscilatie a AAF din cauza unui cuplaj dintre iesirea si intrarea acestuia. Se impune distantarea circuitelor de intrare si de iesire, cit si ecranarea lor. Fluieraturile puternice la receptia fiecarui post denota, intrarea in oscilatie a AFI sau a intregului receptor datorita cuplajului dintre circuitele ele EF si AF. Fluieraturile intense si fisiit pe anumite game de unda se produc datorita oscilatiilor parazite in A&F, OL sau SF la aparatele construite ele amatori. In general, combaterea autooseilatiilor trebuie efectuata in functie de natura lor, care poate fi descarcarea surselor de alimentare; amplasarea incorecta a pieselor; o amplificare prea mare; uncuplaj prea strins; AFI dezacordat si piese ale circuitelor de neutrodinare defecte.

Microfonia consta in influenta acustica a difuzorului asupra blocului de condensatoare variabile sau asupra altor piese ale oscilatorului local. Tendintele, de autooseilatie in etajele AF duc la cresterea coeficientului de distorsiuni de neliniaritate sau ia aparitia de zgomote anormale la nivel mare ele semnal aplicat. Autooscilatia unora din etajele AFI sau ARF, daca factorii de reactie sint redusi, conduce la blocarea, lantului de semnal (auditie nula), datorita schimbarii punctului de functionare in clasa C.

Distorsiunii pot avea drept cauza descentrarea bobinei mobile a difuorul iczuare freaca in intrefier; membrana nu este bine fixata, ci dezlipita de carcasa sau deteriorata.
— Tensiunea RAA nula sau prea mica din cauza diodei defecte sau a condensatorului de cuplaj de RF strapuns;
— Condensatoarele de filtraj ale detectorului strapunse; etajul preamplificator defect (condensatorul care decupleaza rezistorul din emitor strapuns, tranzistorul defect).
— Etajul final defect (difuzor, condensatorul de cuplaj strapuns, infasurarea transformatorului de iesire in scurtcircuit, tranzistor defect).

Huruitura (zgomot de motor) este un simptom care are drept cauza dezacordarea circuitelor de FI; deconectarea condensatorului care decupleaza AFI; tensiunea de alimentare prea mica; condensatorul de cuplaj cu preamplificatorul AF deconectat; condensatorul de filtraj al ultimului etaj FI deconectat; circuitul de reactie negativa defect.


Articole din aceasi publicatie

Leave a Reply

avatar

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  Subscribe  
Notify of
back to top