Articole electronica, kituri, scheme
Carti

Dispozitive de verificare

Pe linga cunoscuta lampa de proba alimentata de la reteaua electrica (neindicata pentru montajele cu tranzistoare) si lampa de proba construita intr-o lanterna de buzunar, se mai utilizeaza montajele cu bec cu neon, dar numai pentru verificarea rezistoarelor, condensatoarelor, bobinelor, transformatoarelor. Nici unul dintre aceste dispozitive nu sint recomandate a fi folosite la constructia si repararea pieselor si circuitelor cu tranzistoare, datorita pericolului de a deteriora diodele si tranzistoarele prin scurgerea curentilor parazitari din reteaua electrica de curent alternativ.

In schimb, au capatat o larga raspindire verificatoarele fara instrumente de masurare, cu casca sau bec de scala avind montaje bazate pe tranzistoare.Dispozitive de verificare 1Verificator de piese si circuite. Schema din figura 69 prezinta un ohmmetru cu indicatie sonora, pentru verificarea constructiei circuitelor electrice si a pieselor radio R, L, C. Prin colectarea celor doua fire se inchide circuitul de colector al tranzistorului T, montat ca generator de AF, cu reactie prin secundarul II al transformatorului de iesire (de tipul celor folosite la radioreceptoarele portative). La introducerea unui rezistor intre bornele + si -, in difuzor va aparea un sunet de AF cu frecventa corespunzatoare valorii in ohmi a rezistorului. Pentru rezistoare de 1 Ohm, tonul va fi grav (50 … 100 Hz), iar la R = 100 Ohmi (maximum ce poate indica aparatul) iar frecventa sunetului va fi de circa 10 kHz.

Pentru rezistoare de valori mai mari, difuzorul nu mai poate reda tonul respectiv. Se recomanda, deci pentru verificarea circuitelor.

Ohmmetru simplu (fig. 70). Cine poseda un instrument de masura a carui rezistenta interna are aproximativ 100 Ohmi si deviatia maxima a acului indicator pentru 1 mA, poate construi foarte usor un ohmmetru simplu, dar foarte util.

Dispozitive de verificare 2

Cu el pot fi verificate mai precis circuitele si rezistoarele a caror valoare este cuprinsa intre 1 Ohmi si 900 Ohmi.

Constructia nu cere mult timp si nici piese multe. Pentru gradarea scalei se inchide contactul I si se regleaza cu ajutorul potentiometrului de 250 Ohmi, indicatia maxima a instrumentului, ceea ce inseamna ca Rx = 0. Se conecteaza apoi rezistoare de diverse valori (inseriindu-se eventual). Se noteaza pe scala aceste valori crescatoare si gradarea poate fi verificata cu scala altui ohmmetru, etalonat corect.

Pentru masurarea rezistoarelor sau a continuitatii circuitelor se inchide contactul K, apoi se regleaza instrumentul pe pozitia 0 cu potentiometiul P (punctele AB fiind in scurtcircuit) si se conecteaza, dupa acest reglaj, rezistorul de masurat in punctul Rx. Valoarea va fi citita direct in ohmi.

Marind valoarea tensiunii sursei electrice se vor putea masura rezistoare de o valoare mai mare conform legii lui Ohmi de exemplu:

Dispozitive de verificare 3

Verificarea rezistoarelor. Dispozitivul din schema (fig. 71) serveste tot la verificarea circuitelor si a rezistoarelor pina la valoarea maxima de 1,5 MOhmi. Este un oscilator care primeste alimentarea prin rezistorul ce trebuie verificat si care se cupleaza la bornele AB.

Tonul generat creste in frecventa odata cu cresterea valorii rezistorului de masurat. Transformatorul este de tipul celor folosite in aparatele “Miorita” sau “Mamaia”.

Dispozitive de verificare 4

Punte pentru masurarea rezistoarelor si condensatoarelor.

Montajul se realizeaza ca in figura 72 si permite masurarea rezistoarelor si condensatoarelor; prin comparare cu alte piese similare a caror valoare etalon se cunoaste. Schema reprezinta cea mai simpla punte RC, realizata pe principiul derivarii curentilor in mod egal in cele 4 brate cu ajutorul potentiometrului P. Ca urmare, prin instrument nu mai circula nici un curent electric sau, in cazul schemei, prin casca nu se va mai auzi nici un sunet. Puntea masoara rezistoare intre 10 Ohmi … 10 MOhmi si condensatoare de la 10 pF … 10 uF. Puntea poate fi construita in doua variante pentru curent continuu 80—300 V cu generator cu tub cu neon sau pentru curent alternativ.

Sursa de alimentare in curent alternativ o constituie un transformator (eventual de sonerie) care furnizeaza in secundar 8 V. Potentiometrul liniar P se afla intr-unul din bratele puntii, iar rezistoarele-etaloane (1—2 W) si condensatoarele etalon se introduc cu ajutorul unei fise sau comutator, pe rind in circuit, in functie de ordinul de marime al rezistorului Rx sau condensatorului Cx masurat. Casca T va avea 2 000 O, pentru ca puntea sa ofere o precizie mai mare.

Sub-butonul potentiometrului. pe panoul trOntalal cutiei in care se monteaza puntea, va li lipita o fisie de celuloid lata de 15 mm, lunga de 75 mm care va constitui indicatorul puntii. Pe un cerc trasat in jurul axului potentiometrului vor fi inscrise pe semicercul din stinga zece diviziuni egale pornind de jos, de la stinga spre dreapta de la 0,1 — 0,2 — 03 … 1. Pe semicercul din dreapta se vor inscrie zece diviziuni, de la 1 … 10.

Dispozitive de verificare 5

Modul de functionare dupa alimentarea transformatorului se conecteaza la bornele Rx sau Cx piesa de masurat si se introduce banana B intr-tina din bucsele corespunza-toare ordinului de marime al piesei supuse masurarii. Se roteste butonul potentiometrului pina cind. sunetul din casca inceteaza. Citind, valoarea raportului R1/R2 (valori cuprinse pe cadran intre 0,1 si 10), se inmulteste cu valoarea factorului de multiplicare corespunzator bucsei (inscris pe schema) si se afla valoarea Rx sau Cx. Daca sunetul nu inceteaza pe toata cursa potentiometrului, se muta banana in alta bucse vecina si se incearca “echilibrarea” puntii. Cind a scazut intensitatea sunetului la minim se citeste valoarea Rx sau Cx.

Dispozitive de verificare 6

Puntea RC portabila cu tranzistoare, prezentata in figura 73, foloseste ca sursa de curent alternativ de AF un generator de ton cu frecventa de 1 000 Hz. Functionarea se bazeaza pe principiul puntii RC din fig. 72.

Domeniile de masura sint urmatoarele:
a) Domeniul cu coeficientul 1 masoara rezistoare de la 0,05 kOhmi (50 Ohmi) … 100 kOhmi, iar condensatoare de la 0,001 [uF (100 pF) pina la 0,1 uF.
b) Domeniul cu coeficientul 10 masoara rezistoarele de la 0,5 kOhmi (500 Ohmi) pina la 1 MOhmihm si condensatoare de la 0,001 uF (1 000 pF) pina la 1 uF.
c) Domeniul cu coeficientul 100 masoara rezistoare de la 5 kOhmi la 10 MOhmi si condensatoare de la 10 000 pF (10 uF) la 10 uF.

Pot fi masurate numai condensatoare uscate, nu si electrolitice. Etalonarea scalei se face cel mai usor cu rezistoare fixe de 50 Ohmi pentru punctul 0,05; 100 Ohmi pentru 0,1; 200 Ohmi pentru 0,2; 500 Ohmi pentru punctul 0,5; 1 kOhmi pentru 1; 5 kOhmi pentru 5; 10 kOhmi pentru 10; 20 kOhmi pentru 20 si asa mai departe pina la punctul 100.

Se utilizeaza aceeasi scara si pentru condensatoare. Valoarea se citeste totdeauna in mii de ohmi (12 kOhmi) sau sute de picofarazi (100 pF) si se inmulteste cu coeficientul 1, 10 sau 100.

Modul de lucru este asemanator cu cel prezentat la puntea din figura 72.


Articole din aceasi publicatie
Subscribe
Notify of
guest

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
back to top