Articole electronica, kituri, scheme
Carti

Rezistoare

Rezistoarele fixe chimice se verifica incepind cu observarea starii lor fizice corpul sa fie intact, fara fisuri, zgirieturi, urme de carbonizare sau de exfoliere, iar terminalele sa aiba aderenta cu corpul rezistorului. Dupa aceea se masoara cu ohmmetrul rezistenta electrica. In cazul cind in circuit se afla in paralel cu rezistorul de verificat un alt rezistor cu valoare cel putin, de 10 ori mai mare, masurarea nu va fi eronata, Daca rezistorul aflat in paralel este de acelasi ordin de marime cu rezistorul de masurat, atunci acesta va fi scos din circuit si apoi masurat.

De asemenea, condensatoarele mai mari de 20 nF aflate in paralel cu rezistorul de masurat vor trebui descarcate in prealabil spre a nu periclita instrumentul ele masurat. Si in cazul unui rezistor montat in serie cu un dispozitiv semiconductor se cere atentie: se masoara cu ohmmetrul intr-o anumita pozitie de polaritate si apoi cu polaritate inversa, considerind valoarea mai mare ca valoare reala a rezistorului. Daca cele doua masurari au valori identice, jonctiunea dispozitivului semiconductor este intrerupta sau scurtcircuitata.

Pentru a verifica daca ohmmetrul masoara corect sau daca bateria sa de alimentare este descarcata se face comparatia erorii rnasurind un rezistor a carui valoare se cunoaste.

In lipsa unui ohmmetru se va calcula valoarea rezistorului eu relatia R = U/I, dupa ce se va masura valoarea U si I.

Dupa stabilirea rezistorului defect se va analiza si indeparta cauza care a dus la arderea sa (un eventual scurtcircuit a altui element din montaj). Demontarea rezistorului defect se face prin taierea terminalelor in apropierea sudurii, iar in cazul cablajelor imprimate se recomanda taierea terminalelor deasupra cablajului.

La inlocuirea rezistoarelor defecte se va avea in vedere ca ele sa fie ele aceleasi dimensiuni si caracteristici electrice. Placa de cablaj imprimat va frprivita prin transparenta, ca un diapozitiv in lumina unui bec spre a distinge locul exact al lipiturilor cu cositor a terminalelor.

Montarea noilor piese cu terminale; axiale sau radiale se va face ca in figura 63. Vor fi evitate pe cit posibil lipituri prea numeroase pe cablajul imprimat, deoarece apare riscul dezlipirii foitei de cupru (traseul metalic) si a pastilelor de contact (cosele) de pe placa izolanta, fapt care poate duce la intreruperea circuitelor sau la scurtcircuite. In general, se cauta ca rezistorul sa se sprijine pe placuta izolanta, spre a inlatura posibilitatea dezlipirii foliei metalice de pe verso, la eventuale apasari. Terminalele nu trebuie taiate prea scurte, pentru a evita supraincalzirea piesei la lipire. Se prefera rezistoare cu terminale axiale (fig. 63, c), deoarece se monteaza, mai usor.

Rezistoarele fixe bobinate pot prezenta defectiuni la colierele de contact de la terminale, care pot fi slabite. Verificarea cu ohmmetrul se face in acelasi mod, lucrindu-se pe scara ohmilor, zecilor sau miilor de ohmi datorita rezistentei lor mici.

La montarea pe cablaj imprimat se va lasa o distanta de 5…7 mm de la suprafata cablajului.

Rezistoarele chimice varialile (potentiometre), a caror verificare consta in observarea contactului intre lamela cursorului si a potcoavei rezistive, se pot masura tot cu ohmmetrul in ceea ce priveste continuitatea si valoarea rezistentei lor in conditii normale de functionare rezistenta electrica trebuie sa varieze continuu fara salturi, odata cu actionare cursorului. O verificare simpla a continuitatii se face conectind potentiometrul intre un capat si cursor in serie cu entena receptorului: daca la rotirea cursorului se aud in receptor piriituri inseamna ca lamela, cursor nu face contact electric sau este oxidata suprafata dintre lamela cursor si capsa rotor.

Rezistoare 1a

Pentru a determina cauza defectului, se masoara cu ohmmetrul intre terminal si lamela cursor. Repararea consta in spalarea cu alcool rafinat a bucsei si a axului, dupa care se unge cu vaselina neutra. Se face aceeasi operatie si la potcoava rezistiva, daca se poate demont potentiemetrul; in caz contrar se toarna cu o pipeta putin alcool rafinat prin spatiul unde ies terminalele si se roteste de citcva ori cursorul.

Un alt defect, consta in ruperea stiftului interior, de antrenare si placa cu contacte a ramas fie in pozitia de intrerupt fie in pozitia de circuit inchis si in acest caz ohmmetrul indica valoarea zero sau infinit.

Daca in timpul manevrarii potentiometruliu cu radioreceptorul in functiune se aude un zgomot de frecare in difuzor, rezulta ca a crescut rugozitatea suprafetelor d.e contact sau ca datorita unor piese din montaj (R sau C), trece un curent continuu prin el.

La demontarea potentiometrelor din montaj se vor nota in prealabil legaturile pe care le poseda (in cazul ca lipseste schema) si apoi se dezlipesc si se desurubeaza axul. La potentiometrele montate pe cablaj imprimat se cere o atentie deosebita, deoarece contactele care corespund rezistentei poten- tiometrului sint sudate de cablaj in gauri ovale pastilate pe jumatate si indoite. Pentru a nu deteriora cablajul, se curata de cositor pastilele de contact indepartind aliajul topit de punctul de lipire priu lovirea brusca a miinii in care se tine placa de masa de lucru (soc elastic), fara a lovi direct placa de masa. Dupa curatirea tuturor contactelor se pot scoate terminalele.

La fel se va proceda si pentru alte piese cu mai mult de doua terminale prinse pe cablajul imprimat indepartarea cositorului se mai poate efectua si cu ajutorul unui siret subtire de bumbac petrecut in jurul capatului terminalului cu care se impinge cositorul lipit (incalzit) spre placa, pina ce terminalul ramine curat. Numai cupa eliberarea tuturor terni inalelor se scoate piesa defecta si se repara sau se inlocuieste.


Articole din aceasi publicatie
Subscribe
Notify of
guest

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
back to top