Semnalele de frecventa audio care au constituit semnalul modulator sint extrase prin detectie si apoi amplificate in etajul AAF, la valoarea necesara actionarii traductorului electroacustic, difuzor sau casca (fig. 44).
Sub forma generala amplificatorul de AF este constituit dintr-un amplificator de semnal mic (preamplificator) si dintr-un amplificator de semnal mare (de putere sau final). In principiu AAF cuprinde urmatoarele parti: sistemul acustic (unul sau mai multe difuzoare), preamplificator (preamplificatoare), circuitul de corectie a tonului (registrul de ton), circuitul de reactie negativa si amplificatorul final.
Amplificatorul de semnal mic este situat intre demodulator si amplificatorul final si este prevazut a realiza o preamplificare cit mai mare, fiind constituit, din unul sau mai multe etaje. Tipurile reprezentative de amplificatoare de AF sint cu cuplaj RC, cu cuplaj prin transformator cu iesire simetrica si cu cuplaj direct.
Amplificatoarele de audiofrecventa de semnal mare se realizeaza aproape totdeauna cu doua tranzistoare, putind functiona in clasa A (cu transformator de iesire) sau in clasa B (cu sau fara transformator de iesire). Ultimul tip este folosit cel mai frecvent datorita avantajelor oferite, in spccial randament si puteri mari.
Amplificatoarele AF din radioreceptoarele cu tranzistoare sint construite intr-o gama larga de variante dintre care enumeram urmatoarele dintre montajele cu tranzistoare
• AAF cu etaj final in clasa A;
• AAF cu etaj final in clasa AB prevazut cu polarizare automata;
• AAF cu etaj final in contratimp;
• AAF cu etaj final in contratimp, in clasa B cu transformator ele iesire;
• AAF cu etaj final in contratimp, iir clasa B cu tranzistoare complementare;
• AAF cu etaj final in contratimp, de clasa B cvasicomplementare;
• AAF de semnal mare in montaj paralel, cu difuzor cu priza mediana;
• AAF cu etaj final fara transformator de iesire si cu difuzor conectat la priza mediana a sursei de alimentare.
Spatiul nu permite sa redam schemele de principiu ale tuturor variantelor si au fost alese doar doua tipuri de AAF mai reprezentative asupra carora se va face analiza functionala a elementelor de circuit. Amplificator AF cu etaj final in contratimp (fig. 45). Este un montaj paralel in clasa B, ce poate furniza o putere de 1 W.
C1 (0,1 … 10 uF/12 V) este condensatorul de cuplaj cu AAF. O valoare mai mare nu are influenta electrica, iar o valoare mai mica are ca efect atenuarea frecventelor AF.
R1 (5 … 50 kOhmi) este potentiometrul de volum cu caracteristica de variatie a rezistentei pozitiv logaritmica. O valoare mai mare are ca efect o modificare necorespunzatoare a caracteristicii de reglaj a volumului, iar o valoare mai mica conduce la o pierdere a puterii de intrare.
C2 (0,5 … 10 uF/12 V) este condensatorul de cuplaj cu baza tranzistorului T1. Modificarea lui are aceleasi efecte ca si C1.
R2 (0,5 … 2 MOhmihmi) este rezistorul de stabilire a polarizarii bazei tranzistorului T1. O valoare mai mare micsoreaza tensiunea de polarizare a bazei, avind ca efect aparitia distorsiunilor neliniare pentru puterea nominala de iesire, iar o valoare mai mica mareste tensiunea de polarizarea bazei ceea ce produce aparitia distorsiunilor neliniare si pericolul de strapungere a jonctiunii BC.
R3 (5 … 50 kOhmi) este rezistorul de sarcina a tranzistorului preamplificator T1. O valoare mai mare nu mareste puterea de iesire, iar o valoare mai mica face sa apara distorsiuni neliniare.
C3 este condensatorul de cuplaj cu tranzistorul T2 si are aceleasi caracteristici si efecte ca si C2.
R4 (3 … 20 kOhmi) este rezistorul de inchidere a circuitului bazei. O valoare mai mare decit cea indicata pe schema mareste tensiunea de polarizare a bazei, ceea ce arc ca efect reaparitia distorsiunilor neliniare si pericolul de supraincarcare a tranzistorului T2, iar o valoare mai mica micsoreaza tensiunea de polarizare a bazei si implicit aparitia distorsiunilor.
R5 (15 … 100 kOhmi) este rezistorul divizor de tensiune pentru baza. Valoarea lui R5 este dependenta de R4. Suma rezistentelor R4 si R5 se alege in functie de curentul carc le strabate, astfel incit acesta sa fie dfe aprammativ de 10 ori mat mare decit curentul bazei tranzistorului. O valoare mai mare a lui R5 micsoreaza tensiunea de polarizare a bazei si apar distorsiunile. O valoare mai mica mareste tensiunea, de polarizare si supraincarcarea tranzistorului T2.
R6 (20 … 500 kOhmi) este rezistorul de reactie negativa. O valoare mai mare micsoreaza reactia negativa mareste amplificarea si cresc distorsiunile si pericolul de instabilitate, dar o valoare mai mica reduce amplificarea scad distorsiunile, creste stabilitatea etajului si se mareste banda de AF transmisa.
C6 (100 … 1000uF/12V) este condensatorul de baterii pentru etajele preamplificatoare. O valoare mai mare nu modifica parametrii, cu exceptia consumului marit, de la baterie datorita curentului de fuga. O vaioare mai mica pro-duce reactii intre etlajele amplificatorului prin rezistenta interna a bateriei.
R7 (200 Ohmi … 3kOhmi) este, rezistorul de emitor pentru polarizarea tranzistorului T2 si stabilizarea termica a etajului. O valoare rnai mare are ca efect o mai buna stabilizare cu temperatura in schimb creste coeficientul de distorsiuni neliniare. O valoare mai mica duce la supraincalzirea tranzistorului T2 si la cresterea distorsiunilor datorita maririi tensiunii de polarizare.
C5 (100 … 1000uF/12V) este condensatorul montat in paralel cu bateria de alimentare care rediiee- efectul produs de cresterea rezistentei interne a sursei ele alimentare. O valoare meu mare nu are efect electric sau determina o decuplare mai bona a etajelor AF, O valoare mai mica mareste pencoluL de autewfexdlatie a AAF datorita- reactiei pozitive ce se produce prin intermediul rezistentei- iirte-me a sursei de alimentare?
C7 (10 … 100uF) este condensatonii de decuplare a rezistentei de emitor. O valoare mai mare nu afecteaza performantele etajului iar o valoare mai mica dezavantajeaza frecventele joase audio prin reactia negativa de pe emitor. Acelasi effect are si daca se intrerupe circuitul lui C7.
R8 (100 Ohmi … 1 kOhmi) este rezistorul de filtrare a tensiunii de alimentare a preamplificatorului. O valoare mai mare micsoreaza tensiunea de alimentare a preamplificatorului si ii scade amplificarea, iar o valoare mai mica scade stabilitatea preamplificatorului prin reactia pozitiva (autooscilatie) in lantul FA.
R9 (100 … 500 Ohmi) este rezistorul montat in paralel cu termistorul R10, cu care formeaza impreuna rezistenta de cuplare a bazelor celor doua tranzistoare finale T3, T4 si care determina polarizarea lor (curentul de repaus). O valoare mai mare afecteaza simetria semnalelor d.e comanda, iar o valoare mai mica reduce plaja de stabilizare termica a termis- torului si prin aceasta poate creste curentul invers de colector prin autoincalzire.
R10 (25 … 500 Ohhmi) este termistorul necesar stabilizarii termice a tranzistoarelor T3 si T4. Caracteristicile lui trebuie sa fie adecvate etajului proiectat; in caz contrar exista pericolul de distrugere prin “avalansa” a tranzistoarelor finale.
R11 (1 … 2 kOhmi) este rezistorul pentru divizarea tensiunii necesare polarizarii bazei tranzistoarelor finale. O valoare mai mare nu permite reglarea curentului de repaus suficient de mare al colectorilor si aparitia distorsiunilor de nelinia- sitate O valoare mai mica are ca efect imposibilitatea reglarii curentului de repaus suficient de mic al colectorilor, astfel ca apar distorsiuni de neliniaritate si bateriile de alimentare se consuma rapid.
R12 (0,1 … 5 kOhmi) este rezistorul ajustabil pentru reglarea curentului de repaus al etajului final. O valoare mai mare face dificila reglarea la valori mici a acestui rezistor, iar o valoare mai mica nU permite obtinerea unei valori mici pentru Ic si deci cresc distorsiunile neliniare si consumul de la baterii.
R13 (0,2… 10 Ohmi) este rezistorul de emitor al tranzistoarelor finale pentru stabilizarea cu temperatura. O valoare mai mare micsoreaza puterea de AF a etajului, iar o valoare mai mica micsoreaza factorul de stabilizare cu temperatura in etajul final.
R14 (20 … 200 Ohmi) este rezistorul de amortizare pentru autooscilatii si de racordare a semiperioadelor obtinute in circuitul de iesire al etajului final. O valoare mai mare reduce aceste efecte, iar o valoare mai mica micsoreaza puterea de iesire a frecventelor audio inalte.
C4 (0,05 … 5 uF) este condensatorul pus in serie cu R14 si are acelasi rol ca R14. O valoare mai mare micsoreaza puterea de iesire, iar o valoare mai mica reduce stabilitatea la autooscilatie a etajului final.
Amplificator AF, montaj serie cu tranzistoare complementare.
Rolul pieselor si influenta modificarii parametrilor acestora asupra performantelor etajului AAF cu tranzistoare complement are si etaj de excitatie va fi analizat dupa. schema de principiu din figura 46.
C1, C2, C4 au valori a caror modificare au aceleasi efecte ca si C1, C2, C3 din schema prezentata in figura 45.
R1 echivalent cu R1 din figura 45.
R2, R3, R5 echivalente cu R2 din figura 45.
R9 echivalent cu R6 din schema precedenta.
R13 este echivalent cu R12, R13 din figura 45.
R4(1 … 20 kOhmi) este rezistorul de sarcina a transformator rului T1 si echivaleaza cu R3 din schema precedenta.
R8 corespunde ca valori si functiuni cu R7.
C5 corespunde cu C7.
C6 (100 … 1000 uF) este condensatorul filtrului de decuplare a etajelor AF. O valoare mai mare determina o decuplare mai buna. O valoare mai mica sporeste pericolul de autooscilatie a amplificatorului.
R10, C10 sint elementele circuitului de reactie negativa similare cu R6 din figura 45.
R11, R13 sint echivalente cu R6, R10 din figura 45.
C12 (50 … 1000 uF) este condensatorul de cuplare a difuzorului la etajul final. O valoare mai mare nu modifica performantele etajului final daca e de putere mare la iesire. O valoare mai mica distorsioneaza frecventele joase audio.
C12 (100 … 1000 uF) este condensatorul care reduce efectul produs de cresterea rezistentei interne a sursei de alimentare (la epuizarea bateriei). O modificare a valorii produce o decuplare mai buna. O valoare mai mica produce autooscilatia amplificatorului datorita reactiei pozitive prin intermediul rezistentei interne a sursei de alimentare.
Articole din aceasi publicatie
