Rezistoare

Rezistorul constituie un element de circuit cu doua borne care are proprietatea de a stabili o anumita intensitate a curentului din circuit, a limita aceasta intensitate sau a micsora tensiunea pe consumatorul din circuit, cu alte cuvinte de a modifica valorile tensiunii sau intensitatii curentului conform legii lui Olirn (U = RI).

Trebuie facuta distinctia intre termenul “rezistor” si notiunea de “rezistenta” care reprezinta o marime electrica definind proprietatea fizica a obiectului material-rezistorul.

Influenta modificarii valorii rezistentei unui rezistor este redata in acest capitol la punctul 3, unde se face analiza functionala a elementelor din circuitele electrice.

Rezistoarele se gasesc intr-un numar mare in orice radioreceptor; astfel se explica si deranjamentele dese pe caic le produc, prin arderea sau intrerupeica lor.

Ca element conductor, in rezistoare se folosesc pelicule subtiri de carbon si de aliaje diverse cu rezistivitate ridicata, materialor semiconductoare sau diverse compozitii chimice ueomogeric.

Parametrii mai importanti ai rezistoarelor sint:
— rezistenta nominala Rn si toleranta asociata acesteia; exprimate in procente,-sint date conform standardelor internationale; se masoara in ohmi si se marcheaza pe rezistor (ex. 470 Ohmi 10%); multiplii kOhmi si MOhmihmi.
— puterea de disipatie nominala reprezinta valoarea maxima a puterii disipate fara a produce distrugerea rezistorului;

unde U – este tensiunea aplicata, in volti I — intensitatea curentului, in amperi; R — valoarea rezistorului, in ohmi.
— tensiunea nominala, Vn, este tensiunea la care in conditiile normale ale mediului inconjurator rezistorul disipa puterea nominala Pd, si se calculeaza cu relatia

— coeficientul de temperatura caracterizeaza variatia marimii rezistentei rezistorului Ia o variatie a temperaturii acestuia cu un grad Celsius.

Clasificarea rezistoarclor se face dupa mai multe criterii. Din punct de vedere constructiv se deosebesc rezistoare fixe si variabile; dupa materialul folosit — bobinate si chimice; dupa modul de realizare se disting rezistoare peliculare si rezistoare de volum.

In afara de acestea mai exista si alte tipuri de rezistoare denumite rezistoare neliniare, din categoria carora fac parte termorezistoarele (termistoare), fotorezistoarele si varistoarele, care isi modifica rezistenta proprie sub actiunea unor factori, externi (temperatura iluminarea, tensiunea aplicata etc.).

Rezistoarele variabile bobinate si peliculare constituie alta categorie din care fac parte reo stat ele si potentiometrele. Cind rezistenta intre un terminal si cursor este direct pren portionala cu unghiul de rotatie a cursorului, potentiometrul este liniar, iar cind rezistenta potentiometrului creste rapid la inceputul cursei apoi din ce in ce mai repede, variatia se numeste exponentiala.

Toate aceste caracteristici sint trecute pe corpul polen- tiometrului astfel
• 500 kOhmi ± 10% lin 0,5 W (potentiometru liniar) sau
• 1 MOhmihmi ± 20% log 2 W (potentiometru logaritmic).

Uneori legea de variatie a potentiometrelor este indicata printr-o litera A pentru cele liniare si B pentru cele logaritmice. Simbolurile pentru rezistoare si potentiometre sint redate in figura 26.

Marcajul caracteristicilor rezistoarelor se realizeaza in mai multe moduri. Cel mai simplu este acela de a inscrie pe corpul rezistorului cele trei caracteristici (de exemplu, 50 kOhmi – 10% – 0,5 W). Datorita dezavantajului ca exista posibilitatea ca sa se stearga cu timpul inscriptia, iar la rezistoarele miniatura inscriptia ar fi de dimensiuni prea mici, s-a adoptat marcata codificata prin inele sau puncte colorate. Amplasarea inelelor pe corpul rezistoarelor fabricate in rara noastra este prezentata in figura 26.

Ordinea culorilor este negru, cafeniu, rosu. oranj, galben, verde, albastru, violet, gri, alb, auriu, argintiu. Fiecarei culori ii corespunde o cifra negru=0; cafeniu=1; rosu=2; oranj=3; galben=4; verde=5; albastru=6 violet=7; gri=8; alb=9; ultimele culori, auriu si argintiu, indica toleranta (diferenta dintre valoarea nominala si cea reala, in procente).

Exista tabele cu acest cod al culorilor, dar el poate fi si memorat. Se observa ca 6 din cele 10 culori sint identice culorilor curcubeului (rogvav), iar prima culoare este negru si ultima alb si astfel memorarea devine usoara.

Numaratoarea inelelor colorate incepe de la cel mai apropiat inel de unul din terminale. De exemplu, un rezistor cu 4 inele colorate astfel I — oranj, II —verde, III —galben, IV—argintiu va avea valoarea de 350 000 Ohmi ± 10% sau 350 kOhmi ± 10%.

Pe unele scheme, notarea valorii rezistoarelor se face in modul urmator 200 pentru 200 Ohmi, 2k in loc de 2 kOhmi, 2T pentru 2 kOhmi si 2,0 pentru 2 MOhmi. Se deduce ca la valoarea rezistoarelor de la 1 la 999 Ohmi se noteaza doar cu o cifra; cele de la 1 la 90 kOhmi cu cifra urmata de litera k, iar cele de la 0,1 MOhmihmi in sus doar cu o cifra urmata de virgula si zecimala, fara a mai indica unitatea de masura.

Puterea de disipatie nominala reprezinta valoarea cea mai mare a put erii corespunzatoare curentului electric care strabate rezistorul, fara. ca acesta sa se incalzeasca excesiv nici dupa un timp mai indelungat Daca se monteaza un rezistor de valoare mai mica a puterii Pd decit cea indicata in schema, acesta se va incalzi si se va distruge, iar daca este de valoare mai mare decit cea necesara, va conduce la cresterea gabaritului.

Rezistoarele fabricate in R.S. Romania, sint notate c.u initiala R daca sint fabricate cu pelicula de carbon au si initiala C urmata de o cifra care indica valoarea puterii rominale Pd in wati. De exemplu RC 1025 (0,25 W); RC 1026 (0,5 W) RC 1.027 (1 W) RC 1028 (2 W).

Resistoarele bobinate fabricate in tara noastra, sint notate RS (rezistenta de sirma). In majoritatea schemelor, notarea puterii de disipatie nominala se face ca in figura 27.