Radioreceptoare cu superreactie pentru UUS

Sint aparatele preferate de catre radioamatori, deoarece permit realizarea unor performante surprinzatoare cu un numar mic de piese. Astfel, programele transmise in banda undelor ultrascurte pot. fi receptionate cu un montaj simplu, cum este cel din figura 19. Cei ce doresc o auditie mai puternica pot monta in locul castilor un etaj amplificator si un difuzor.

Bobina se realizeaza pe o carcasa de material plastic cu diametrul de 6 mm; L1 are 9 spire asezate spira linga spira, iar L2 are 2,5 spire. Distanta intre L1 si L2 este de 0,5 mm. Ambele bobine se fac din sirma de cupru cu diametrul de 0,8 mm. Socurile S1, S2 si S3 se realizeaza pe carcase diferite din sirma de cupru cu diametrul de 0,6 mm.

Prin modificarea tensiunii de polarizare a bazei tranzistorului, cu ajutorul potentiometrului de 2 MOhmihmi se variaza nivelul reactiei dincolo de limita obisnuita, in apropierea pragului de ac.rosaj, pina ce apar oscilatii superaudibile care amplifica, semnalul si deci se intareste auditia. Pentru a varia aceasta tensiune cu o frecventa supraaudibila se utililizeaza un oscilator local.

Schema bloc, a unui etaj demodulator cu superreactie (fig. 19, b) este compusa dintr-un demodulator cu reactie si un oscilator local de frecventa supraaudibila (>20 kHz).

Radioreceptorul cu superreactie poate demodula semnalele cu MF (300 kHz) din banda de UUS. Pe acest principiu se construiesc radioreceptoare speciale pentru gama UUS cu superreactie sau adaptoare UUS compuse, dintr-un etaj de RF si un etaj demodulator cu superreactie, etajele de AF fiind cele ale receptorului la care se cupleaza adaptorul.

Articole din aceasi publicatie
Radiodepanare ABC - Cuprins Capitolul I - RADIORECEPTOARE CU TRANZISTOARE 1. Legatura radiofonica Citirea schemelor radio 2. Scheme simple de radioreceptoare cu tranzistoare Radioreceptoare cu simpla detectie (0V0) Radioreceptor cu amplificare directa (0V1) Radioreceptor cu alimentare de la priza de pamint Radioreceptoare cu amplificare directa cu doua tranzistoare (0V2) Radioreceptor cu amplificare directa sensibil Radioreceptor cu amplificare directa cu trei trairzistoare (1V2) Radioreceptoare cu reactie, reflex si superreactie Radioreceptor cu reactie Radioreceptoare cu superreactie pentru UUS 3. Radioreceptoare cu schimbare de frecventa MA 4. Radioreceptoare combinate MA — MF 5. Performantele si clasificarea radioreceptoarelor Caracteristici ale radioreceptoarelor Clasificarea aparatelor de radioreceptie Capitolul II - RADIORECEPTOARE SUPERHETERODINA - 1. Componente electronice Rezistoare Condesatoare electrice (capacitoare) Bobine si transformatoare Dispozitive semiconductoare 2. Scheme electrice comentate ale radioreceptoarelor Radioreceptor superheterodina cu patru tranzistoare 3. Analiza functionala a elementelor pe etaje Circuitul de intrare Blocul UUS, echipat eu tranzistoare Schimbatorul de frecventa Amplificatorul de frecventa intermediara Amplificator de FI-MA-MF cu tranzistoare Limitatorul de amplitudine Demodulatorul Amplificatorul de AF Blocul de alimentare Particularitati privind radioreceptoarele speciale Radioreceptoare pentru autovehicule Radioreceptoare pentru emisiuni stereofonice Radioreceptor cu circuite Integrate 5. Dispozitive pentru reglajul radioreceptoarelor Reglaje manuale Reglaje automate Capitolul III DEPANAREA RADIORECEPTOARELOR TRANZISTORIZATE - 1. Verificarea, masurarea si inlocuirea pieselor radio Rezistoare Condensatoare fixe Dispozitive semiconductoare 2. Dispozitive si aparate de masura si regaj Dispozitive de verificare Instrumente de masura Masurarea marimilor electrice Generatoare si urmaritor de semnal Aparate pentru incercarea tranzistoarelor 4. Clasificarea si localizarea defectelor 5. Reglajul si acordarea radioreceptoarelor MA 6. Sfaturi practice GO