Articole electronica, kituri, scheme
Carti

Curenti alternativi complecsi

In afară de curenţii alternativi sinusoidali simpli, se întîlnesc de multe ori curenţi complecşi, pentru care curba reprezentînd variaţia curentului în funcţie de timp, nu este o sinusoidă, ci o curbă mai complexă. Cu alte cuvinte, la aceşti curenţi complecşi, legea variaţiei curentului în timp este mai complicată decît la curentul simplu sinusoidal. Un exemplu de curent complex nesinusoidal este reprezentat în îig. 31. Prin urmare, pot exista curenţi complecşi cu forma cea mai diferită.

Studierea acestor curenţi ne-a dovedit că orice curent nesinusoidal complex poate fi prezentat ca fiind compus din mai mulţi curenţi sinusoidali simpli cu amplitudini diferite, iar frecvenţele lor au un număr multiplu al frecvenţei curentului complex respectiv. Această reprezentare a curentului complex prin mai mulţi curenţi simpli, are importanţă pentru faptul că deseori studierea unui astfel de curent complex se reduce la analizarea curenţilor simpli pentru care sînt exprimate toate legile fundamentale în electrotehnică.

23. Curenti alternativi complecsi 1

Curenţii sinusoidali simpli, care intră în componenţa unui curent complex poartă denumirea de armonice şi se numerotează în ordinea crescătoare a frecvenţei lor. De exemplu, dacă un curent complex are o frecvenţă de 50 Hz, prima lui armonică, denumită şi oscilaţie fundamentală, reprezintă un curent sinusoidal cu o frecvenţă de 50 Hz, armonica a Il-a este un curent sinusoidal cu o frecvenţă de 100 Hz, armonica a IlI-a are o frecvenţă de 150 Hz, etc. Aşa dar, numărul armonicei ne arată de cîte ori frecvenţa ei este mai mare decît frecvenţa curentului complex respectiv.

Cu creşterea numărului armonicelor, amplitudinile lor, în general, se micşorează, dar există şi unele excepţii de la această regulă. De exemplu, uneori, unele armonici nu există, adică amplitudinile lor sînt egale cu zero. De obicei, numai prima armonică există.

23. Curenti alternativi complecsi 2

Ca exemplificare, în fig. 32 a este reprezentat graficul unui curent complex, compus din prima armonică şi din armonica a Il-a cît şi graficele acestor armonice, iar în fig. 32 b este reprezentat acelaşi lucru pentru un curent compus din prima şi a treia armonică. Pe aceste grafice adunarea armonicelor pentru a obţine curentul rezultant de formă complexă se face prin simplă adunare a segmentelor verticale, care reprezintă valorile curenţilor în diferite momente de timp, ţinîndu-se seama de semnele lor (de plus şi de minus).

Uneori, un curent complex, înafară de armonice mai are în componenţa lui şi un curent continuu, adică o componentă continuă. Este ştiut că existenţa unei componente continue este caracteristică curenului pulsatoriu, care şi el trebuie considerat ca un curent complex.


Articole din aceasi publicatie
Subscribe
Notify of
guest

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
back to top