Articole electronica, kituri, scheme
Uncategorized

AMPLIFICATOR AUDIO DE 50 W

Schema amplificatorului propus spre realizare este caracterizata prin: etaj de intrare tip diferential, etaj pilot avand ca sarcina dinamica. un generator de curent, circuit de protectie automata la supracurenti pentru tranzistoarele de putere, legatura galvanica (directa) intre etaje. Semnalul aplicat la intrarea amplificatorului va proveni de la un preamplificator mono sau stereo, capabil sa asigure o tensiune de iesire de circa 0,5V.

Performantele electrice ale amplificatorului sunt urmatoarele:
– puterea nominala de iesire pe o sarcina de 4 este de 50W;
– banda frecventelor amplificate pentru o distorsiune de amplitudine la capete de
+2dB este cuprinsa intre 18Hz la 30kHz;
– tensiunea de intrare, pentru a asigura puterea dc 50W pe sarcina de 4 ohmi, la 1000 Hz, este de minimum 0,5V;
– impedanta de intrare: 25 kohmi;
– coeficientul de distorsiuni nelineare: 0,3%;
– amplificarea in tensiune: 29dB;
– raportul semnal/zgomot: 80dB;
– tensiunea de alimentare: sursa dubla 2x25V;
– curentul de mers in gol: maxim 120mA;
– curentul mediu consumat pentru puterea de 50W nu depaseste 2A.

Functiunile indeplinite de cele 13 tranzistoare ale amplificatorului sunt urmatoarele: T1—T2 constituie etajul de intrare diferential; T3 functioneaza ca generator de curent constant; T4—T5 reprezinta etajul pilot; T6 realizeaza functia denumita superdioda; T7 lucreaza ca generator de curent constant; T8—T9 functioneaza ca etaje de protectie electronica la supracurent; T10—T11 sunt etaje defazoare; T12—T13 reprezinta etajul final de putere.
Semnalul audio ce trebuie amplificat trece mai intii prin C1—R1 dupa care patrunde in baza tranzistorului T1. In emitorul tranzistoarelor T1—T2 este introdus generatorul de curent T3 si grupul de stabilizare D1—D2, toate cu rol de micsorare a distorsiunilor.

Cel de-al doilea tranzistor (T2) al etajului diferential primeste pe baza, prin rezistorul R7, o tensiune reprezentand semnalul de reactie negativa globala. Amplificarea intregului montaj poate fi reglata, in anumite limite, actionand asupra rezistorului R7. Dupa amplificarea in T1 semnalul audio este cules de la bornele rezistorului R3 si introdus in etajul pilot format din tranzistoarele T4—T5. Tranzistorul T4, montat ca repetor, prezinta o impedanta de intrare mare, ceea ce este convenabil pentru iesirea lui T1.

Sarcina etajului pilot este formata din superdioda T6 si generatorul de curent T7.

Prin R11 si R15 tensiunea de la terminalele superdiodei este transmisa ca tensiune de polarizare pentru tranzitoarele T10—T11. Aceasta tensiune de polarizare este reglata prin manevrarea potentiometrului P1 aflat in baza superdiodei, ceea ce are ca efect si modificarea curentului de mers in gol al tranzistoarelor finale. Curentul de colector al tranzistorului T5, care trebuie sa fie de circa 10mA, se regleaza din potentiometrul semireglabil R14 de 100 ohmi.

Prin rezistoarele R11 si R15, ambele de 470, semnalul audio este injectat in bazele tranzistoarelor complementare T10 si T11. Semialternanta pozitiva aplicata bazei tranzistorului T10 duce la deschiderea acestuia si in continuare la deschiderea tranzistorului final notat cu T12. In acest mod, punctul median notat cu M, deci si borna difuzorului, vor fi apropiate mult de ramura +25V a tensiunii de alimentare si ca atare un curent important va strabate bobina mobila. Din schema se observa ca semialternanta pozitiva este aplicata in acelasi timp si bazei lui T11, dar acesta fiind un tranzistor pnp nu se va deschide. (M este punctul comun al lui C14 si C15).

La sosirea semialternantei negative, tranzistorul T10 care are structura npn nu va lucra; in schimb va functiona tranzistorul T11. Prin deschiderea lui T11 este asigurata si deschiderea celui de-al doilea tranzistor final, T13, care va apropia de data aceasta punctul M si deci si difuzorul de ramura -25V. In acest mod bobina mobila a difuzorului este strabatuta cand de semialternanta pozitiva cand de cea negativa, fiind redate astfel toate altemantele
aplicate intrarii.

Este posibil ca pe timpul functionarii, datorita unor eventuale defectiuni, curentul de colector prin tranzistoarele finale T12—T13 sa creasca mai mult decat cel de regim. Intr-o asemenea situatie va intra automat in functiune sistemul de protectie realizat cu tranzistoarele T8—T9.

Cand defectiunea apare la tranzistorul T12 va intra in functiune T8, iar pentru finalul T13 va intra in functiune T9. Exemplificand, sa presupunem ca datorita unei cauze oarecare curentrul de colector al tranzistorului T12 creste peste -2A; automat, caderea de tensiune de la bornele rezistorului R24 va creste peste valoarea de 0,6V si prin R17 este condusa la baza tranzistorului T8, care pana in acest moment a fost blocat. In momentul in care T8 incepe sa conduca, se observa din schema ca baza lui T10 este adusa catre potentialul punctului median M si ca atare T10 se blocheaza.

Automat va tinde sa se blocheze si finalul T12, practic curentul prin acesta limitandu-se la valoarea de protectie in timp ce semnalul va fi redat mult distorsionat si cu intensitate scazuta. In acelasi mod actioneaza si ramura de protectie a bratului din care fac parte tranzistoarele T9 si T13.

Diodele D3…D6 aflate in schema circuitului de protectie au rolul de a opri trecerea semnalului audio din circuitul de emitor al finalelor catre baza tranzistoarelor T10—T11.

Leave a Reply

avatar

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  Subscribe  
Notify of
back to top