In figura 48 se arată schema unui receptor cu reacţie. Tranzistorul este montat cu emitorul la masă. Această schemă prezintă avantajul că are o bună stabilitate în funcţionare, o influenţă mică a reacţiei asupra acordului şi un reglaj comod al reacţiei.
Aparatul se compune din două etaje: etajul amplificator de radiofrecvenţă cu reacţie realizat cu tranzistorul şi etajul detector de radiofrecvenţă D, pentru care se poate folosi orice tip de diodă de radiofrecvenţă.
Tensiunea de radiofrecvenţă de la ieşirea detectorului se aplică unei căşti de 4 000 ohmi sau la alte etaje amplificatoare care eventual pot fi adăugate de radio constructor.
Cu acest aparat se pot recepţiona ziua, în bune condiţii, posturile locale şi seara câteva posturi străine. La dorinţă, aparatului i se pot adăuga 1-3 etaje amplificatoare de joasă frecvenţă de tipul celor prezentate în schema din figura 43.
Construcţia aparatului începe cu confecţionarea transformatorului de radiofrecvenţă Tr şi a bobinei de şoc de radiofrecvenţă Ls.
Pentru transformatorul de radiofrecvenţă se foloseşte o bară de ferită lungă de 120 mm şi cu diametrul de 10 mm. Se confecţionează o singură carcasă de carton, pe care se înfăşoară ambele bobine, L1 şi L2, suprapuse. Întîi se înfăşoară bobina L1 care va avea 55 spire, cu priză la spira a cincea faţă de capătul care se leagă la masă. Apoi se înfăşoară un strat de hârtie cerată şi peste acesta se bobinează L2, care are 8 spire. Bobina L2 se poziţionează la jumătatea bobinei L1. Pentru ambele se foloseşte sîrmă de bobinaj CuEm+M, diametrul 0,2 mm.
Bobina de şoc de radiofrecvenţă Ls se înfăşoară pe un tor de ferită cu diametrul de 10 mm sau pe un miez oală, pe care se înfăşoară 150-200 spire din sîrmă CuEm +M, diametrul 0,2 mm.
Restul pieselor au valorile indicate în schema de principiu din figura 48.
Circuitul de reacţie este compus din condensatorul Cr. Reglarea reacţiei se face acţionând asupra acestui condensator.
Cum se asigură reacţia în schemă ?
Curenţii de înaltă frecvenţă care ajung amplificaţi în colectorul tranzistorului T1 sînt întorşi prin condensatorul L1 şi condensatorul de acord Cv. Aici ei se adună cu curenţii de radiofrecvenţă existenţi şi dau naştere unor curenţi mai mari. Deoarece circuitul de acord este cuplat cu bobina L2, pe baza tranzistorului T1 se va aplica de data aceasta un curent mai mare. Curentul va fi amplificat apoi de tranzistor in colector, unde se va obţine un curent şi mai mare decât cel care a existat iniţial.
Condensatorul de acord Cv se alege de tipul “cu aer”, iar dioda folosită în schemă trebuie să fie de radiofrecvenţă.
Antena exterioară se cuplează capacitiv, prin condensatorul Ca, cu circuitul de acord. Se menţionează că sînt necesare o antenă exterioară şi o priză de pământ bune. Montajul se va executa cu conexiuni rigide, pentru a preveni instabilitatea în funcţionare care poate apărea din cauza vibraţiilor şi deplasării pieselor.
Următoarele etaje amplificatoare de audio- frecvenţă care pot fi ataşate se vor conecta la bornele de cască.
Articole din aceasi publicatie
