Receptorul superheterodină

Această schemă de aparat este caracterizată de faptul că, datorită etajelor sale, oscilaţiile de înaltă frecvenţă captate de antenă, înainte de a ajunge la etajul de detecţie sînt schimbate în oscilaţii cu frecvenţă intermediară. Denumirea de frecvenţă intermediară arată că aceasta este cuprinsă în banda dintre oscilaţiile de înaltă frecvenţă şi cele de joasă frecvenţă. Frecvenţa intermediară (medie frecvenţă) este fixă, ceea ce face ca amplificarea să fie stabilă, constantă şi de valoare mare.

Schimbarea frecvenţei se produce într-un etaj numit amestecător sau convertor, unde se aplică atît semnalul recepţionat (cu frecvenţă înaltă), cat şi un semnal dat de către un oscilator local.

Frecvenţa oscilatorului local poate fi reglată în funcţie de semnalul captat de antenă, astfel ca frecvenţa intermediară să rezulte întotdeauna de aceeaşi valoare (ex. 465 kHz).
Schema bloc a unui receptor superheterodină se arată în figura 24.Semnalul de înaltă frecvenţă recepţionat de antenă se aplică etajului de amplificare în înaltă frecvenţă, iar de aici etajului schimbător de frecvenţă. In acest etaj soseşte şi semnalul dat de oscilatorul local, rezultanta fiind diferenţa dintre frecvenţa oscilatorului (f0) şi semnalul captat de antenă (fa). Semnalul obţinut (frecvenţa intermediară fa — f0) este aplicat etajului amplificator de frecvenţă intermediară, după care este detectat în etajul de detecţie şi, înainte de a ajunge la difuzor, este amplificat cu ajutorul etajului amplificator de joasă frecvenţă (audio).

Receptorul superheterodină este superior receptorului cu amplificare directă, prezentând următoarele avantaje:
— sensibilitate ridicată, datorită amplificării mari care se obţine pe semnalul de frecvenţă intermediară;
— selectivitate sporită, în urma folosirii unui număr mare de circuite acordate;
— fidelitate bună, obţinută prin utilizarea filtrelor de bandă în amplificatorul de frecvenţă intermediară;
— acord uşor (simplificat), realizat prin manevrarea unui singur buton, care acordează simultan atît circuitele etajelor de înaltă frecvenţă, cit şi pe acela al oscilatorului local.