Receptorul radio este aparatul cu ajutorul căruia semnalele captate de antenă — semnale de înaltă frecvenţă modulate — sînt transformate în semnale capabile să acţioneze o instalaţie de ieşire (difuzor, cască etc.).
Un receptor radio îndeplineşte, în principiu, următoarele funcţiuni;
— detectează semnalele de înaltă frecvenţă modulate, captate de antenă, adică extrage din semnalele de înaltă frecvenţă semnalele de joasă frecvenţă oare sînt asemănătoare cu cele care au fost produse la emisie;
— amplifică energia semnalelor captate de antenă (energie care uneori poate fi foarte mică, de ordinul microwaţilor);
— selectează, adică separă semnalele ce provin de la postul dorit de semnalele celorlalte staţii de emisie.
Calitatea unui receptor radio este caracterizată de o serie de indici, ca sensibilitatea, selectivitatea, fidelitatea şi gama de frecvenţe. Sensibilitatea este calitatea unui aparat de a recepţiona semnale slabe. Ea depinde de amplificarea totală a receptorului (respectiv de numărul de etaje de amplificare), dar în acelaşi timp este legată de nivelul paraziţilor şi de zgomotele proprii.
Selectivitatea reprezintă posibilitatea receptorului de a separa semnalul postului de emisie ce dorim să-l recepţionăm de alte semnale (posturi radio) cu frecvenţe apropiate. Selectivitatea se realizează cu ajutorul circuitelor acordate, depinzând de numărul şi calitatea acestora. Fidelitatea constituie calitatea receptorului de a reproduce Iară distorsiuni semnalul recepţionat.
Gama de frecvenţe este evidenţiată de banda de lucru a receptorului, cit şi de calitatea sensibilităţii şi a selectivităţii în banda respectivă de lucru. In plus faţă de calităţile de bază arătate, menţionăm că unui receptor radio trebuie să i se asigure prin construcţie o funcţionare sigură şi stabilă, un consum cit mai redus de energie electrică, să fie comod şi simplu de manipulat, iar montajul propriu-zis să fie uşor accesibil la eventualele reparaţii.
Orice receptor radio este construit pe baza unei scheme-bloc, în funcţie de care i se dă şi denumirea, dar mai ales i se definesc calităţile de bază.
După principiile de construcţie şi de funcţionare utilizate receptoarele radio pot fi:
— receptoare cu amplificare directă;
— receptoare superheterodină.
Articole din aceasi publicatie
