Transformatorul de iesire – Generalitati

„Nici un amplificator de audiofrecvenţă nu poate fi mai bun decît transformatorul său de ieşire” iată o zicală „radiofonică” care în practică se adevereşte pe deplin.

Transformatorul de ieşire este un element simplu, dar foarte important, al lanţului de audiofrecvenţă. O greşită dimensionare a acestuia poale constitui sursa a numeroase neplăceri în funcţionarea aparaturii: distorsiuni de frecvenţă sau nelineare, lipsă de putere etc.

Un calcul precis al transformatorului, care să ţină seama de toţi parametrii existenţi, cere cunoştinţe de specialitate avansate şi în afară do aceasta este lung şi destul de greoi. Un astfel de calcul nu este cîtuşi de puţin necesar atunci cînd e vorba de realizat un singur transformator, aşa cum este situaţia în cazul radioamatorului. Luînd ca punct de plecare o serie de date fixe şi adm iţind o aproximaţie de cca 10% autorul a condensat tot calculul în cîteva reiaţii simple, care vor fi prezentate mai jos. In afară de aceasta, în tabelul din pagina 120, amatorul va găsi datele complete de constructie ale tuturor transformatoarelor de ieşire folosite în amplificatoarele descrise, precum si datele transformatoarelor de cuplaj.

Intrucît în ţara noastră nu există la data prezentă un STAS pentru tolele transformatoarelor folosite în aparatajul de radio, toate datele prezentate au la bază tola E + I utilizată la construcţia transformatoarelor din radioreceptoarele indigene.

Dimensiunile acestor tole sînt date în figura 60. Pentru alte tipuri de tole, amatorul va trebui să stabilească singur dacă spaţiul de bobinaj (fereastra) este suficient de încăpător pentru a putea adăposti numărul de spire, rezultat din calcul, acesta din urmă rămînînd acelaşi.