4.3.2. Tipuri reprezentative
Aspectele legate de construcţia schemei electrice a stabilizatoarelor de tensiune fixă uzuale se prezintă prin descrierea circuitelor din seriile, µA 7800 (tensiune pozitivă), respectiv µA 7900 (tensiune negativă). Alegerea lor ca tipuri reprezentative se datorează popularităţii de care se bucură printre utilizatori. în fig. 4.65 se prezintă schema de principiu a stabilizatorului din seria µA 7800.
Tranzistoarele Q1,… Q7 alcătuiesc împreună cu rezistoarele aferente o sursă de tensiune de referinţă de tip bandă interzisă de 5 V. Tranzistorul compus Q3, Q4, R4, Q11, R6 constituie un amplificator de eroare înclus în sursa de referinţă, ceea ce diminuează tensiunea de zgomot la ieşire. Rezistorul R1 fixează curentul prin generatorul Q8, Q9 (sarcină activă a amplificatorului de eroare).
Elementul regulator serie format din Q16, Q17 este capabil să furnizeze un curent de ieşire de peste 1,5 A.
Joncţiunea bază-emitor a tranzistorului de limitare Q15 se prepolarizează prin divizorul rezistiv R21, R12, pentru a reduce valoarea rezistenţei de sesizare R11. Prin intermediul tranzistorului Q15 acţionează şi circuitul de menţinere a funcţionării tranzistorului Ql7 în aria de siguranţă (Z2, R13, R12, R11).
Dioda Zener Z1; repetorul Q12 şi divizorul rezistiv R7, (R6 + R5) furnizează tensiunea de prepolarizare, la Ti = 25°C, a bazei tranzistorului senzor de temperatură Q14.
La pornire, tranzistorul Q13 furnizează curent prin sursei de referinţă. După atingerea potenţialului de regim permanent (5 V pe baza lui Q6, tranzistorul Q13 se blochează.
Pentru fiecare tip de circuit din seria µA 7800, nivelul tensiunii de ieşire se fixează pe cip, selectînd cu o mască de interconexiuni adecvată valoarea corespunzătoare a rezistenţei R20.
Sursa de tensiune de referinţă din circuitele seriei µA 7900 (fig. 4.66) furnizează două nivele de tensiune compensate termic. Un nivel de —2,33 V, obţinut prin divizarea tensiunii diodei Zener Z2 cu ajutorul tranzistoarelor Q3, Q4, Q5 şi rezistoarelor R1, R2 se utilizează în stabilizatoarele de —5 V, —6 V, şi —8 V. Dioda Zener Z2 şi repetorul Q3 se polarizează la curent constant prin oglinda de curent Q7, Q8.
Al doilea nivel de referinţă, de —6,2 V, obţinut prin adiţionarea unei fracţiuni din tensiunea colector-emitor a tranzistorului Q6 la tensiunea diodei Zener Z2, se utilizează pentru tensiuni de ieşire cuprinse între —12 V şi —24 V.
Acest artificiu îmbunătăţeşte stabilizarea de intrare la tensiuni de ieşire mai negative de —12 V.
Repetorul pe emitor Q17 separă amplificatorul de eroare compus dintr-un etaj diferenţial (Q10, Q11, Q12, Q13) cu sarcină activă (Q14, Q15), de tranzistorul regulator serie (Q18, Q20). Amplificatorul de eroare se compensează în frecvenţă prin reţeaua R9, R10, C1, C2. Deoarece tranzistorul serie funcţionează ca amplificator în conexiunea emitor comun, pentru compensarea în frecvenţă a stabilizatorului este necesar să se conecteze un capacitor extern între terminalele VOUT şi M.
Limitatorul de curent, alcătuit din R13, R30, Q21, Q19, compensat în frecvenţă prin R16, C3, protejează circuitul la suprasarcină. Tranzistorul Q23, dioda Zener Z3 şi rezistorul R2l, menţin funcţionarea tranzistorului serie în aria de siguranţă. R2, Q5, R11, Q16, formează circuitul de protecţie termică.
Circuitul de pornire este format din tranzistorul cu efect de cîmp cu joncţiune Q1, dioda Zener Z1 şi tranzistorul Q2.
Tensiunea de ieşire a stabilizatorului se fixează pe cip, prin selectarea cu o mască de interconexiuni adecvată a nivelului tensiunii de referinţă şi a raportului rezistoarelor R24/R25.
Articole din aceasi publicatie