Articole electronica, kituri, scheme
Carti

Stabilizatoare de tensiune – Circuite de pornire

 

4.1.6. Circuite de pornire

În paragrafele precedente, descrierea tehnicilor de cir­cuit s-a efectuat admiţînd plasarea tranzistoarelor în punctele statice de funcţionare dorite. Ipoteza este vala­bilă cu condiţia ca generatoarele de curent din reţeaua de polarizare să atingă nivelele de curent necesare. La unele stabilizatoare alimentarea generatoarelor de curent se efectuează de la tensiunea de ieşire, care la momentul iniţial (t = 0) este nulă. Se impune introducerea unui circuit de pornire, care să iniţializeze şi să menţină curge­rea curenţilor prin ramurile circuitului independent de condiţiile de la ieşire.

În regim normal de funcţionare consumul circuitului de pornire nu trebuie să afecteze valoarea curentului con­sumat în gol.

În circuitul din fig. 4.20 curgerea curenţilor prin re­ţeaua de polarizare se condiţionează de existenţa unei tensiuni V0 nenule la ieşire. În momentul conectării ten­siunii de intrare, V0 = 0, tranzistorul Q4 este blocat. Tranzistorul Q1 se polarizează prin R1 şi forţează deschide­rea tranzistorului Q3. Curentul absorbit prin Q3 aduce reţeaua de polarizare în regim normal de funcţionare. Dioda Zener limitează creşterea potenţialului pe baza tranzistorului Q3 la:

VB3 =[ R3/( R2 +R3)] (VZ – VBE1)                                        (4.25)

Dimensionînd corespunzător raportul R4/ R5, potenţia­lul pe emitorul tranzistorului Q4 va creşte suficient pen­tru a bloca tranzistorul Q3. Funcţia de alimentare cu cu­rent a reţelei de polarizare se preia de tranzistorul Q4.

Minimizarea curentului consumat de circuitul de por­nire recurge la rezistenţe de valori mari pentru R1, R2 şi R3, dificil de integrat.

La aplicarea tensiunii de intrare pe circuitul din fig. 4.21 rezistorul R1 şi dioda D asigură deschiderea tranzis­torului Q. Creşterea curentului său de colector este ur­mată de o creştere a curenţilor prin reţeaua de reacţie. În momentul în care potenţialul pe baza tranzistorului Q egalează tensiunea Zener a diodei Z2 dioda D se blochea­ză (VZ1= VZ2). Deşi curentul consumat de circuitul de po­larizare are o valoare mai mică, variaţia sa, proporţională cu variaţia tensiunii de intrare, este supărătoare.

Înlocuirea rezistorului R1 printr-un generator de cu­rent realizat cu un tranzistor cu efect de cîmp cu jonc­ţiune (fig. 4.22) elimină această deficienţă. În condiţii de tensiune drenă sursă mai mică decît tensiunea de prag şi de tensiune grilă-sursă redusă, tranzistorul cu efect de cîmp prezintă între drenă şi sursă o rezistenţă de valoa­re mică. Intrarea tranzistorului în zona de saturaţie mă­reşte considerabil această rezistenţă, ceea ce justifică echi­valarea tranzistorului Q1 cu un generator de curent.

La aplicarea tensiunii de intrare v1, valoarea mică a rezistenţei drenă-sursă facilitează deschiderea tranzisto­rului Q2, care forţează creşterea curentului prin reţeaua de polarizare. Cînd curentul absorbit de generatorul I ajunge la o valoare suficient de mare pentru a polariza dioda Z2, tranzistorul Q2 se blochează.

Creşterea tensiunii drenă-sursă obligă tranzistorul Q1 să intre în regiunea de saturaţie. Funcţionarea sa pe post de generator de curent constant, desensibilizează consumul circuitului de pornire la variaţiile tensiunii de alimentare.


Articole din aceasi publicatie
Subscribe
Notify of
guest

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
back to top